#DobrogeaDigitală „Scopul pe care-l urmărim, prin bucăţile de lectură, este de a ne cunoaşte cât mai bine limba“
- „Manualul de Limba Română pentru clasa I-a, gimnazii şi licee de băieţi şi fete, şcoli normale, seminarii, etc.“ este scris de de Gheorghe Nedioglu și prezintă atât partea de literatură, cât și de gramatică a limbii române de mult apuse.
„Manualul de Limba Română pentru clasa I-a, gimnazii şi licee de băieţi şi fete, şcoli normale, seminarii, etc.“, prezintă o serie de lecții de literatură și gramatică pentru elevi, însumate în 413 pagini. Lucrarea, aflată la ediția a V-a, a fost publicată la editura „Cartea Românească“.
Manulul a fost scris de Gheorghe Nedioglu (n. 28 martie 1883 - d. 1963), director al Liceului „Gh. Șincai“ din București în perioada 1919 - 1939. Profesor de limba română la bază, Nedioglu a scris peste zece lucrări destinate învățământului, în general manuale școlare. Este de remarcat că semnatarul manualului prezentat a făcut parte din grupul profesorilor care au predat la Clasa Palatină – clasa Regelui Mihai.
La începutul manualui regăsim o observație care atrage imediat atenția. Autorul lămurește cititorul la întrebarea „Pentru ce citim?“:
“Pentru ce citim? - Scopul pe care-l urmărim, prin bucăţile de lectură, este de a ne cunoaşte cât mai bine limba. Pentru aceasta trebue însă, în primul rând, să ştim cât mai de aproape înţelesul cuvintelor, care întocmesc vocabularul limbii. Căutaţi deci să înţelegeţi fiecare vorbă întâlnită, pentru ca s’o puteţi întrebuinţa la locul ei, când vă exprimaţi prin viu graiu sau în scris.“
Cartea este structurată în două capitole vaste, „Lecturile și compunerile“ și „Gramatica“, în care găsim lecții prezentate după specificul programei școlare din perioada interbelică. Printre lecturile propuse de manual remarcăm „Dumnezeu“ de Liviu Rebreanu „Plugurile“ de V. Alecsandri, „Ursul păcălit de vulpe“ de Ion Creangă, „Ce te legeni, codrule“ de Mihai Eminescu, „Privighetoarea“ de I. Al. Brătescu-Voineşti.
Manualul începe cu o poezie. Câteva versuri denumite „Cântec“. Nu arată ca un manual „clasic“, am tinde să spunem, însă termenul potrivit ar fi „din zilele noastre“.
CÂNTEC
Nu mai sunt pe luncă flori,
Văile-s deşarte,
Ţipă cârduri de cocori.
Pribegind departe.
Şi văzduhul s’a ’nnorat,
Ninge sus la munte.
Trec pe vale, la iernat.
Turmele mărunte.
Plâng tilinci, tălăngi răspund,
Soarele apune,
Glas de bucium sună ;n fund,
Ca o rugăciune...
ST. O. lOSIF
Din Poezii.
Manualul continuă asemeni unei discuții. Lectura curge, pe alocuri sunt inserate informații explicative precum un vocabular sau expresii.
Manualul este construit pe baza mai multor fragmente din scrieri vechi, adesea povești, din care sunt extrase cuvinte mai puțin uzuale, fie chiar expresii des întâlnite în popor care sunt explicate cu lux de amănunte.
„Vocabular. — Găvan: scobitură in pământ, adâncitură de forma găvanului. (Fig. 14). — Junghier: pumnal; armă în forma unui cuţit cu două tăişuri. — Ţihlă sau sihlă: pădure deasă, de copaci tineri. — Greabăn: partea ridicată din şira spinării calului, boului, vacii ,etc., care se vede ca o cocoaşă mică, în dreptul picioarelor de dinainte. — Borhăie: stomacul şi intestinele, la oameni şi la vite. — Mesteacăn; arbore de pădure din regiunea muntoasă, cu coajă albă. (Fig. 41). — Cumpăt: echilibru. — Crupă: şoldurile calului, dela şale până la rădăcina cozii.
Lămuriţi expresiile. Insuşiţi-vă procedeul. — 1. Soarele luneca încet după muchea Clăbucetului, punând dungi de aur, pe creasta pădurilor. —2. Colinele, vârfurile... se în ne c au în umbră.—3. Cu ochii adânciţi în taina codrului întunecat.—4. Copacii cari-mi strejuiau casa. — 5. Stărui cu tot f o cu l.— 6. Cât ai scăpăra din piatră, am fost gata de plecare.— 7. Urcam potecile înguste de pe marginea râpelor, din care izvora noaptea, ameninţând să ne împresoare repede. — 8. Locul era frământat de copitele boului §i de ghiarele ursului. — 9. Iși luase nădejdea să mai împuşcăm ursul. — 10. Simţeam că inima-mi pluteşte într’un val de sânge. —11. Pocnetul puştii răsună ca tunul, în văile adormite. —12. Cum s'a stins ecoul, am ascultat, abia ţinându-mi răsuflarea. 13. Felinarul arunca înainte o fâşie palidă de lumină. 14. Pe margini, întunerecul neînghiţea.“
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Portretul Reginei Elisabeta a României – „Mama răniţilor şi totdeodată cea mai rănită mamă...“
#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Gherghel, avocatul poet care a scos la iveală frumusețea Dobrogei prin scrierile sale
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp