#DobrogeaDigitală Neagu Rădulescu, un om, o epocă

• Se împlinesc anul acesta 110 de la nașterea scriitorului și graficianului Neagu Rădulescu
• Un minuțios portret al artistului regăsim în paginile scriiitorului dobrogean, Pericle Martinescu

 
Remarcat de Eugen Lovinescu în celebra sa Istorie a literaturii contemporane (1937), pentru fantezie, umor și pitoresc, Neagu Rădulescu a marcat perioada interbelică cu câteva volume de proză, dar și albume de caricaturi sau cărți pentru copii, toate apreciate și chiar distinse cu premii onorante.
 
În volumul „Umbre pe pânza vremii”, Pericle Martinescu își amintește de confratele său de la cenaclul lovinescian „Sburătorul”, ca despre o figură foarte vie și integrată profund în fenomenul cultural interbelic, „cu un profil foarte personal, cu o prezenţă activă şi continuă în epocă, astfel că evocarea lui contribuie nemijlocit la conturarea imaginii de ansamblu a epocii în aspectele sale specifice şi pitoreşti, a climatului ei literar si moral.”
 
Turnul Babel, cartea lui Rădulescu apărută în 1940 și care a ajuns la o a treia ediție din 1946, face o excelentă panoramă a lumii literare de la sfârșitul perioadei interbelice, comentariul și ilustrațiile aparținând unui autor care a frecventat cafenelele literare ale vremii, un umorist cu tendințe lirice și evocatoare.
Iată un fragment din capitolul dedicat de Pericle Martinescu colegului său de generație, în care îi schițează cele mai importante repere din viață și operă:
 
„Neagu Rădulescu avea, înainte de orice, talent. Indiferent de amploarea, sau de profunzimea, sau de „rafinamentul" aspectelor problematice, era un scriitor de talent şi prin asta şi-a cîştigat el popularitatea, chiar dacă se cantona într-o zonă lipsită de ambiţii, în sens artistic, sau lăsa impresia de facilitate.
Călinescu afirmase despre scrisul său, în Istoria literaturii, că „stenograifiiază, nu fără pitoresc, limbajul mahalalelor". În această afirmaţie eu văd şi o notă bună, pozitivă, dar şi una uşor peiorativă, exprimată prin verbul „a stenografia". Numai că Neagu, la fel ca şi alţi umorişti, unii de anvergură, nu „stenografia", ci crea limbajul eroilor săi, şi făcea aceasta cu multă trudă, în ciuda aparenţei de facilitate. Dar oare nu tocmai asta este măsura calităţii unui scriitor, de a da impresia de facilitate, atunci cînd fiecare frază a sa e o luptă surdă, secretă, cu materia amorfă a cuvîntului ?



În perioada lui de activitate intensă a publicat un număr însemnat de cărţi. Unele dintre ele sînt, desigur, cum s-a mai spus, ,,de facilă extracţie". Printre ele se găsesc însă şi cîteva care ar merita să fie reeditate, fie pentru o anumită psihologie a erotismului în viziunea lui personală, ca Dragostea noastră cea de toate zilele, fie pentru consistenţa epică a romanului Napoleon fugea repede (Napoleon e numele unui cal de curse - o excelentă replică în proză la celebra piesă Omul cu mîrţoaga), fie pentru imensul material documentar (anecdotic) referitor la generaţiile ce-au ilustrat momentul cultural bucureştean al anilor 30 din acea frescă duioasă şi ilariantă în acelaşi timp, intitulată Turnul Babel.
N-aş cita alte titluri, dar aş vrea să accentuez ideea că în tot ceea ce a făcut, ca scriitor şi caricaturist, Neagu Rădulescu a fost un om de atitudine. În primul rînd, un anti-conformist. Spiritul său de independenţă îl îndrepta în mod firesc spre aceasta. Dar un anti-conformist cu implicaţii adînci  în vestejirea resorturilor maligne ce alterau viaţa socială, politică, morală sau culturală a vremii. Şarja lui era necruţătoare atunci cînd în raza ei de acţiune intrau parvenitismul, afacerismul, politicianismul venal, impostura, fanfaronada şi toate celelate năravuri şi moravuri dezavuabile din epocă. Din păcate, la fel ca destul de mulţi alţii din generaţia noastră, în condiţiile de atunci, Neagu nu era fixat ideologic, Însă era departe de a se complace în postura de simplu meşteşugar, sau de banal simbriaș  al condeiului.

El avea mereu ceva de spus - să înfiereze un abuz, să denunţe o inechitate, să blameze infatuarea şi reaua credinţă şi, cînd voia să ,,ardă'' pe cineva sau ceva, acţiona în mod foarte coroziv, căci nu-i lipseau nici sarcasmul, de care nu făcea paradă, nici curajul de opinie.

În acelaşi timp - şi asta constituie un aspect tot atît de important, Neagu îşi manifesta dragostea şi compasiunea pentru oamenii modeşti şi cinstiţi, pentru confraţii mai puţin favorizaţi de soartă, al căror apărător se arăta în activităţile lui publicistice [...]

În cercul confraţilor, respectiv al scriitorilor, indiferent de motivele ce-l puteau apropia sau depărta de unii sau de alţii, era în permanenţă animat de conştiinţa de breaslă, de o caldă camaraderie literară. Erau cu totul străine de firea lui răutatea, invidia, perfidia - şi în cadrul generaţiei noastre Neagu Rădulescu rămăsese, la anii maturităţii, acelaşi suflet deschis, capabil de entuziasme subite, ca şi în epoca tinereţii. Îşi păstrase o anumită ingenuitate, o anumită candoare sufletească pînă în zilele sumbre cînd, pe patul de spital, făcea mari eforturi morale ca să accepte destinul implacabil ce-i bătea la uşă. A plecat dintre noi cu regretul că părăseşte o lume şi nişte oameni pe care i-a iubit cu sinceritate.”
 

#citeşte mai departe în „Umbre pe pânza vremii“
#„Umbre pe pânza vremii“
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 124 de ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Cu Arghezi, la Mărţişor - „Pămîntul Dobrogei seamănă cu al Palestinei. Cred că Isus Hristos trebuie să fi umblat pe aici…”
#DobrogeaDigitală „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: Sărbătorind doctoratul lui Mircea Eliade, în Târgul interbelic al Moşilor