#DobrogeaDigitală „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolul XIV, despre Institutul de Turcologie, înființat la Universitatea Babeș‐Bolya și regretatul profesor Călin Felezeu

• În capitolul XIV „Institutul de Turcologie“, Tasin Gemil relatează înființarea Institutului de Turcologie în cadrul Universității Babeș‐Bolya.
• La 15.06.2009, Rectoratul Universităţii Babeş‐Bolyai (UBB) a emis Decizia nr. 10273, sub semnătura Rectorului Prof. univ. dr. Andrei Marga, prin care Tasin Gemil era numit directorul Institutului de Turcologie și Studii Central‐Asiatice.  și, ca urmare, era aprobat și transferul sau la UBB, împreună.
• Prin decizia nr.21 827/28.12.2009, Tasin Gemil a fost angajat pe post de prof.univ.dr. la UBB, începând cu data de 01.10.2009.

 
Volumul istoricului Tasin Gemil „Un tătar din România. Amintiri, confesiuni, mărturii, evaluări ale unui universitar istoric, fost deputat și ambasador“ este dedicat relațiilor interetnice dintre tătari, turci și români, constituind un excelent studiu, documentat, despre tătari.
 
Capitolul XIV - Institutul de Turcologie are 3 capitole și 26 de pagini.
 
De ce la Cluj‐Napoca?
Obiective și realizări
Prof. univ. dr. Călin Felezeu
 
Institutul de Turcologie din cadrul Universității Babeș‐Bolyai are o istorie peste 15 an. Cu toate  acestea, unii încă se întreabă încă de ce acest Institut s‐a înființat în inima Ardealului și nu în Dobrogea, unde îi era locul mai potrivit.
 
Tasin Gemil a explicat că intenția sa era de a înființa Institutul de Turcologie la Universitatea Ovidius din Constanţa, prin dezvoltarea Centrului de Studii Eurasiatice, care fusese iniţiat şi fondat în anul 2005.
 

„Era o acţiune nu numai ştiinţifico‐culturală, ci şi una politico‐diplomatică, în contextul aderării României la UE, în ianuarie 2007. Centrul de Studii Eurasiatice îl înfiinţasem imediat după aderarea noastră la NATO!. (...) Dar, obtuzitatea și răutatea unor colegi, care aveau atunci influenţă la conducerea acelei universităţi constănţene, a făcut ca acest demers să fie blocat, iar iniţiatorul (adică eu) să fie îndepărtat. În aceste condiţii, am acceptat propunerea mai veche a mult regretatului profesor Călin Felezeu, de la Universitatea Babeş‐Bolyai din Cluj‐Napoca, de a organiza un Institut de Turcologie în cadrul acestei Universităţi“, scrie istoricul în subcapitolul De ce la Cluj‐Napoca?.

 


În „Buletinul Informativ” nr. 26, din mai 2008, al Rectoratului şi Consiliului Academic din Universitatea Babeş‐Bolyai, Cluj‐Napoca, a fost publicată Decizia nr. 23 272/16 mai 2008, în care se aproba înființarea Institutului de Turcologie, căreia i se aloca un sediu cu trei camere, chiar în clădirea principală a UBB. Deci, formal, Institutul ființează din mai 2008, dar oficial el a fost inaugurat la 30 octombrie 2009.
 


La 15.06.2009, Rectoratul Universităţii Babeş‐Bolyai (UBB) a emis Decizia nr. 10273, sub semnătura Rectorului Prof. univ. dr. Andrei Marga, prin care Tasin Gemil era numit directorul Institutului de Turcologie și Studii Central‐Asiatice și, ca urmare, era aprobat și transferul sau la UBB, împreună cu doctoranzii pe care îi îndruma.

Prin decizia nr.21 827/28.12.2009, Tasin Gemil a fost angajat pe post de prof.univ.dr. la UBB, începând cu data de 01.10.2009.

„Mediul academic clujean mi‐a amintit mediul academic ieşean, unde m‐am format. Aşadar, acomodarea mea cu acest mediu elevat nu mi‐a pus nici o problemă. Rectorul Andrei Marga, prorectorii, profesorii, în primul rând cei pe care îi cunoşteam personal şi îi stimam, care, la rândul lor, îmi prețuiau activitatea  ştiinţifică, m‐au primit cât se poate de bine. Rectorul UBB s‐a ţinut de promisiune şi a oferit noului Institut de Turcologie şi Studii Central‐Asiatice, cum s‐a numit el până în decembrie 2017, trei încăperi mobilate în clădirea principală, chiar deasupra Rectoratului, ceea ce trebuie subliniat cum se cuvine, în condiţiile în care şi UBB se confrunta cu lipsă de spaţiu“, relatează Tasin Gemil în subcapitolul „De ce la Cluj‐Napoca?“.

 
Institutul de Turcologie și‐a făcut deja un nume și un loc nu numai în structura științifică, didactică și culturală a UBB, dar și în viața cotidiană a orașului Cluj‐Napoca.
 

„Studenții și clujenii apropiați de UBB au aflat de existența Institutului de Turcologie, după cum numele acestui Institut și, implicit, cel al UBB au devenit destul de bine cunoscute în cadrul comunității turco‐tătare din Dobrogea și București. Institutul de Turcologie este partener în legături ştiinţifice cu institute similare din alte centre universitare şi este apreciat de per sonalităţi ştiinţifice în domeniu din multe ţări, inclusiv din SUA şi China“, povestețe autorul în subcapitolul „Obiective și realizări“.

 
Institutul a fost conceput iniţial pe trei paliere de activitate: ştiinţific, didactic şi public. Cercetarea ştiinţifică, care este fundamentală pentru oricare institut academic, a fost preocuparea principală, pe care Tasin Gemil a realizat-o cu succes.
 

„Este suficient să se parcurgă cuprinsul publicaţiei noastre Studia et Documenta Turcologica, ajunsă la nr. 6, precum şi cele peste 25 de cărţi editate sub egida Institutului de Turcologie al UBB. Revista şi volumele noastre sunt bine cunoscute de către specialişti din întreaga lume. Am organizat, totodată, peste 70 de acțiuni științifice, atât în Cluj‐Napoca, Constanța și București, cât și în străinătate, în: Azerbaidjan, Crimeea, Turcia“, menționează istoricul.

 
Partea didactică a fost realizată sub forma cursurilor și seminariilor în afara programului, adică la alegere. Au fost prezentate în fiecare an cursuri și seminarii diverse, care au îmbrățișat o tematică cât mai variată, cuprinzând: limba (turca modernă, azeră), istoria (otomană, tătară, azerbaidjană, central‐asiatică, relațiile româno‐turce, instituții otomane etc.), religia (istoria și cultura Islamului, spiritualitatea musulmană), geopolitică (Turcia și Asia Centrală, Turcia și UE, Marea Neagră în politica otomană, geopolitica actuală a Islamului, Balcanii în relațiile internaționale), imagine și identitate (identitate și alteritate otomano‐turcă și tătară, imaginea turcilor și tătarilor în istoriografia medievală românească, reflecții imagologice).
 
În sfârșit, al treilea palier, cel numit generic de interes public, era menit oamenilor de afaceri, în primul rând, doritori să‐și extindă afacerile în spațiul turcic atât de larg, care este o mare piață și deținătoare de mari resurse naturale, în special energetice.
 

„Gândeam că prin cunoștințele pe care le dobândisem în acest spațiu, am putea înlesni contacte de afaceri și de a susține promovarea unor proiecte economice românești în zonă. Desigur, aceste servicii de consiliere urmau să fie oferite pe baza unor contracte, ceea ce ar fi contribuit la subvenționarea activității în ansamblu a Institutului de Turcologie. Din păcate, acest obiectiv nu a fost atins. Probabil, am avut prea multe așteptări de la cercurile de afaceri românești, care nu erau încă obișnuite să apeleze la consiliere. În timpul misiunii mele diplomatice m‐am străduit să rezolv și probleme ale unor afaceriști români, care au înregistrat pierderi importante în acel spațiu, din cauza faptului că nu au fost prevăzători și nu au studiat bine terenul. Intenția noastră era tocmai de a preîntâmpina asemenea cazuri“, relatează autorul.

 


Institutul de Turcologie a venit în întâmpinarea solicitărilor din mediul academic clujean, prin organizarea unor dezbateri și conferințe, susţinute de specialişti clujeni de prestigiu şi de personalităţi politice, diplomatice şi ştiinţifice de la Bucureşti, cu scopul de a prezenta motive, evoluții și predicții privind unele fenomene curente din aria noastră de interese și expertiză, precum: Turcia și UE, liniile directoare ale politicii externe a Turciei, raporturile româno‐turce actuale, fenomenul Parcul Ghezi, evoluțiile politico‐economice din Turcia, situația tătarilor din Crimeea, cultura tătară de la Qulali la Jamala, migrația în Europa, refugiații și islamofobia, extremismul islamic etc. De asemenea, în legătură cu această problematică de actualitate, membri ai Institutului de Turcologie au dat interviuri în presă, au participat la dezbateri tv și au publicat articole în presa clujeană.
 
Totodată, Tasin Gemil punctează și contribuția majoră a Institutului de Turcologie la extinderea vizibilității și a legăturilor de colaborare ale UBB, nu numai cu universități din Turcia, ci și din alte țări turcofone din Asia Centrală și Caucaz.
 

„Din nefericire, după dispariția neașteptată, la 02.12.2023, a prof. univ. dr. Călin Felezeu, care preluase, în decembrie 2022, funcția de director al Institutului de Turcologie, problema continuității a devenit una presantă. Eu, având peste 80 de ani și probleme cu sănătatea soției mele, nu mai pot să‐mi asum responsabilități de conducere și nici efortul de a face naveta la 600 km. Nu știu ce va face Rectoratul, căci chestiunea trebuie rezolvată acolo, potrivit prevederilor legale. Sper să se găsească o soluție care să garanteze continuarea activității în domeniu al acestui Institut, care și‐a demonstrat cu prisosință utilitatea și valoarea“, a dezvăluit Tasin Gemil în subcapitolul „Obiective și realizări“.

 


Un subcapitol este dedicat prof. univ. dr. Călin Felezeu, inițiatorul și cofondatorul Institutului de Turcologie al Universității Babeș‐Bolyai, Cluj‐Napoca.
 


Prof. univ. dr. Călin Felezeu era un specialist în istoria și cultura turcă. A stat câțiva ani în Istanbul, ca director adj. al Institutului Cultural Român de acolo și s‐a legat sufletește de Turcia și de turci.

„Profesorul Călin Felezeu este inițiatorul Institutului de Turcologie din cadrul Universității Babeș‐Bolyai din Cluj‐Napoca. L‐am pus apoi împreună pe picioare și l‐am consolidat. Era și este unicul Institut de acest gen nu numai din România, ci și din întreaga regiune central‐europeană.

eși ne cunoșteam de mai mulți ani, în ultimii 14‐15 ani, de când funcționează Institutul de Turcologie din Cluj, s‐a sudat între noi o prietenie sinceră, bazată pe prețuire și respect reciproc. Am devenit pe deplin conștient de puternica legătură sufletească față de Călin abia astăzi, când am aflat că l‐am pierdut. Este al doilea prieten adevărat pe care l‐am pierdut, după Doru Veliman, care a plecat în 1999.

Călin fiind mult mai tânăr decât mine, credeam că eu voi fi cel care va pleca mai întâi. O clipă nu m‐am gândit că soarta avea să facă altfel. Călin a căzut brusc, ca unul din copacii semeți din curtea sa de la Turda. Călin Felezeu era un ardelean mândru și demn. Nu l‐am auzit vreodată să se plângă de ceva, boală sau alt necaz, desi nu l‐au ocolit nicidecum. Călin era un creștin practicant cu dragoste de Dumnezeu.

Se va reîntâlni acum cu iubita sa soție, Viorica, care l‐a lăsat prea devreme, din nefericire. Doresc din toată inima fiicelor lor, Ioana și Raluca, să aibă tăria de a înfrunta destinul prea crud și nedrept. Dumnezeu să‐l odihnească!“, scrie Tasin Gemil.

  
Volumul poate fi descărcat de mai jos. Dimensiune fișier: 37,6 MB
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolul XII, partea II, despre numirea lui Tasin Gemil în funcția de ambasador al României în Turkmenistan
 
#DobrogeaDigitală. „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolul XII, prima parte, despre numirea lui Tasin Gemil în funcția de ambasador al României în Republica Azerbaidjan
 
#DobrogeaDigitală: „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolul XI, despre înființarea Universității Ovidius și numirea sa în funcția de ambasador în Azerbaidjan
 
#DobrogeaDigitală: „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolul X, dedicat activității de parlamentar - „În cei şase ani, numele şi cuvântul meu au fost respectate şi ascultate“

#DobrogeaDigitală „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolele VIII și IX, despre Revoluția din 1989, înființarea UDTTMR și reluarea legăturilor cu patria străbună Crimeea

#DobrogeaDigitală: „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolele VI și VII, despre munca la Direcția Generală a Arhivelor Statului și la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București

#DobrogeaDigitală: „Un tătar din România“, de Tasin Gemil. Capitolul IV, o relatare interesantă despre primul loc de muncă de la Eforie Sud și revenirea la Iași ca cercetător științific