Istoria Dobrogei - Bibliografie Hormisdas (sec. V-VI) - „Scrisori” (107, 109, 187, 188, 189, 190)

Hormisdas adeținut demnitate papală intre anii 514-523. Els-a implicat în rezolvareadisputelor din bisericăși a corespondat cu autoritățile Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin), în particular cu ocaziaconflictelor religioase din provincia Scythia Minor (Dobrogea) din timpul răscoalei lui Vitalianus. (ed. H. Mihăescu & Gh. Ștefan)
 
Scrisoarea 107
Împăratul Anastasius către Papa Hormidas
1.Anastasius[împărat 491-518] cel victorios, evlavios, fericit, vestit, triumfător, pururea august, prea sfințitului și religiosului arhiepiscop și patriarh Hormisdas. (....). După ce am spus mai întâi aceste lucruri, invităm pe sfinția voastră apostolică sa fiți arbitru în tulburările care au pornit din Sciția - de aceea cred ca e bine să se ținăși un sinod - ca, punându-se capăt certurilor, să se restabileascăunitatea sfintei biserici. Nouăînsă ne sunt împlinite toate dorințele dacăîn rugăciunile voastre și în scrisori văyeți aminti de noi. Datăîn ajunul idelor lui ianuarie [12 – nota editorilor români] la Constantinopol și primităîntimpul consulatului prea străluciților bărbați Anthemiusși Florentius, în ziua cincea înainte de calendele lunii aprilie[28 februarie – n, e. r.] de către Patricius.”
Editorii români notează că consulatul lui Anthemius și Florentius a avut loc în 515 și că sinodul episcopilor din Apus și Răsărit fusesestabilit să se desfășoare în Heracleeaeuropeană.
 


Scrisoarea 109
Împăratul Anastasius către PapaHormidas
„1.Lucrurile divine trebuie puse mai presus de toate celelalte ; căci cu ajutorul atotputernicului Dumnezeu suntem încredințați că statul poate fi menținut și întărit. 2. Așadar, pentru că, după cum se pare, în părțile Sciției s-au manifestat unele îndoieli despre dreapta credință, clemența noastră a hotărât în primul rând să se țină un sinod preacucernicîn cetatea Heracleea din provincia Europei, pentru ca, împăcându-se inimile și cercetându-se cu atenție tot adevărul, credința noastră cea adevărată să se facă mai limpede cunoscutăîntregii lumi, ca pe urmă să nu mai poată fi nici o îndoială sau discordie. 3. De aceea sfinția ta, împreună cu prea cucernicii episcopi, pe care îi vei găsi de cuviință cei din comunitățile bisericești date în grija scaunului tău și despre care ai dovadă că sunt potriviți și instruiți în cele ale dreptei credințe să binevoiască să vină la susnumita cetate Heracleeaîn ziua calendelor lunii iulie[1 iulie 515 – n. e. r.]. Datăîn ziua a cincea înainte de calendele lunii ianuarie [28 decembrie 514 – n. e. r.] la Constantinopol, consul fiind prea strălucitul bărbat Senator. Primităîn ajunul idelor lunii mai [14 mai 515 – n. e. r.], consul fiind prea strălucitorul bărbat Florentius.”
Editorii români notează că papa dorea să medieze între Anastasius și episcopii dobrogeni.
Împăratul reformator păgân Dioclețian a reorganizat statul roman din punct de vedere administrativ, reîmpărțind imperiul în 4 prefecturi, 12 dioceze și 101 provincii, din dioceza Tracia făcând parte și provinciile Europa,Scyhtia Minor și Moesia Secunda, ultimele două rezultând din divizarea vechii provincii Moesia Inferior.
 


Scrisoarea 187
„Sfântului, Prea Fericituluiprin meritele sale și Apostolicului Stăpân, Părintelui Papa Hormisdas, Iustinian [nr. 2 în timpul domniei unchiului său Iustin I.518-527,și împărat 527-565]
(...) 2. Dar fiindcă am aflat că unii din tagma monahilor[din Dobrogea – n. e. r.], care se preocupă mai mult de vrajbă decât de dragostea și pacea lui Dumnezeu, dorind să provoace unele tulburări, au plecat de aici și și-au luat drumul către îngerul vostru, fericirea voastră, cunoscând prin prezenta scrisoare cauza răutății lor, să binevoiască a-i primi așa cum merităși a-i alunga departe de sine. Aceasta și fiindcă trăncănelile acestora care se grăbesc să introducă inovații în biserică, despre care se știe că nu sunt cuprinse nici în venerabilele patru sinoade [325 Niceea, 381 Constantinopol, 431 Efes și 451 Calcedon] și nici în scrisorile sfântului papă Leon[I cel Mare, 440-461 – n. e. r.], se pare că ațâțăîn tot locul mulțimile. 3. De aceea, îngerul vostru să binevoiască a hotărîși din partea prea respectabililor episcopi și diaconi trimiși de apostolatul vostru la noi și să poruncească să alunge pe acești (monahi – n. e. r.) scuturați cu o dojană binemeritată, după cum s-a spus mai sus. Prin urmare, noi cerem ca, așa cum s-a spus mai sus, să ni se trimită neîntârziat prin același purtător chiar o scrisoare de acest fel. Iar numele acestora sunt: Ahile, Joan, Leontiusși Mauricius. 4. Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult este ca nu cumva unitatea, pe care au realizat-o osteneala și rugăciunea voastră, sa fie destrămată de niște oameni care turbură totul.”
Editorii români notează că tulburările fusese inițiate călugări în colaborare cu generalul Vitalianus din Scythia Minor, răsculat împotriva împăratului Anastasius.
 


Scrisoarea188
Iustiniancătre Hormisdas
„1.(...) Am trimis din nou pe Eulogius (...) 2.(...) Unii afirmă că Hristos, fiul lui Dumnezeu, domnul nostru, fiind crucificat cu trupul pentru mântuirea noastră, trebuie predicat (că a fost crucificat) doar unul din treime. Dacă ar trebui admis acest lucru reverența voastră să binevoiască a ne înștiința, cu părintească prevedere prin prea înțeleptul său răspuns, ce trebuie să urmărim sau de ce să ne ferim în această privință. (...) 4. Dar fiindcă s-a spus că monahii sciți au venit la reședința voastră pentru acest motiv, potrivit tradiției părinților bisericeștiși conform regulilor monahale, după ce li se va da un răspunscare să nu-i înfricoșeze câtuși de puțin, porunciți să-i trimităînapoi la noi cu o scrisoare din partea voastră. Iar copia acestei scrisori poruncește să fie pecetluităși dată lui Eulogius, bărbatul de ispravă mai sus amintit. Noi cerem sa faceți toate acestea cu multă prevedere ca să nu se dea loc la minciuni sau la vicleșuguri. (...)”
 
Scrisoarea 189
Hormisdascătreilustrul Iustinian
„1. Am primit scrisoarea înălțimii voastre pe care a adus-o fiul nostru, prea strălucitul Eulogius, iar cu ocazia întoarcerii acestuia, după ce am transmis salutările de rigoare, facem cunoscut ca monahii sciți au afirmat foarte multe lucruri pe care noi nu putem să le lăsăm nedezlegate și cu ajutorul lui Dumnezeu așteptăm sosirea delegaților noștri. 2. De aceea credem că ei trebuie reținuți la Roma, dispoziție cu care chiar și ei sunt de acord. Suntemîncredințați că măria voastrăîși aminteșteceea ce a scris cu privire la ei în scrisoarea destinată nouă. În privința afirmațiilor acestora, după ce ne vom fi informat în mod corespunzător la întoarcerea delegaților, dacă cercetarea noastră va găsi ceva demn de mustrare este necesar să păstrăm față de ei disciplina bisericească. 3. Pe lângă acestea, Victor, care se spune că are funcția de diaconși a cărui credință acești monahi o acuză cu tărie sau alții care ridică poate controverse diabolice, din ordinul domnului și fiului nostru, prea blândului împărat, și la îndemnul vostru, să fie trimiși la Roma, ca noi să putem cunoaște toate afirmațiile pentru care se ceartă.”
 
Scrisoarea 190
Hormisdas către preastrălucitul Iustinian
„ (...) 3. Pe lângă acestea, monahii despre care ne-ați făcut cunoscut în scrisoarea voastră că au venit la Roma au voit să se întoarcă îndată la locurile lor. Dar fiindcă, luând pe Dumnezeu ca martor, ziceau că viața lor ar putea fi în primejdie din cauza curselor puse pentru ei pe drum și nu voiau să se întoarcă la Constantinopol, n-am îngăduit să fie alungați cu forța. De aceea am socotit necesar ca la venirea delegaților noștri să cercetăm care a fost într-adevăr cauza de s-a iscat vrajba între ei. (.. ) 5. (...) Dată în ziua a patra înainte de nonele lui septembrie în timpul consulului Eutarichus [517 – n. e. r.].”
 
Bibliografie
Epistulaeimperatorumpontificumaliorum inde abanno CCCLXV II usque ad a. DLIII datae. Avellanaquaediciturcollectio, recensuit Otto Guenther, pars II, Leipzig, 1898 (CSEL, XXXV, 2).
Haralambie Mihăescu & Gheorghe Ștefan (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970(XLII. Papa Hormisdas)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și: