Revoluția din 1989 - schimbarea unui regim politic și implicațiile ulterioare

• Ne aflăm la 35 de ani de la revoluția din decembrie 1989, mișcarea socială și politică care a marcat schimbarea unui regim politic, atât de hulit, cu un regim politic de tranziție, către un regim democratic, capitalist.

Regimul comunist se impunea în România în anul 1947, la 30 decembrie, odată cu abdicarea regelui Mihai I (1940-1947). Sovieticii își impuneau dominația asupra României, după alte două acțiuni premergătoare și anume actul de la 23 august 1944 și impunerea guvernului dr. Petru Groza, la 6 martie 1945.

Comuniștii au preluat puterea cu ajutorul armatei sovietice, care a rămas mult timp în țara noastră, după sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale, până în anul 1958, când liderii sovietici au fost siguri că regimul comunist se împământenise adânc în viața politică a statului.

După model sovietic au fost impuse o serie de măsuri, începând cu desființarea proprietății private, a impunerii proprietății colective, a naționalizării proprietăților private, a colectivizării agriculturii și a industrializării, uneori fără a exista o documentare serioasă și a realizării unor studii de piață.

Impunerea regimului s-a realizat prin forță și s-a păstrat prin forță. Drepturile și libertățile cetățenilor au fost grav încălcate de autoritățile comuniste cu ajutorul organului de represiune Securitatea, înființată în acest scop după 1948. Toate instituțiile statului au fost organizate după model sovietic. Au fost introduse planuri anuale și mai apoi cincinale, tot după model sovietic.
Criza alimentară s-a accentuat după 1980, iar populația rezista cu greu în condițiile de iarnă, frigului instalat în apartamentele mici și întunecate.
Cultul personalității conducătorului s-a manifestat în vremea lui Nicolae Ceaușescu, după vizita în statele asiatice din anii '80. Prin festivalul național Cântarea României, acest cult al personalității liderului s-a manifestat din ce în ce mai pregnant. Cultura românească a devenit una fără valoare, iar oamenii de cultură au devenit în marea lor parte aparticici, având și avantaje oferite de regim.

Unii dintre oamenii de cultură au devenit colaboratori ai Securității, oferind informații despre colegi, rude și prieteni, pentru avantaje materiale sau poziții sociale.
În 1977, respectiv în 1987, au existat două acțiuni anticomuniste, în Valea Jiului și la Brașov, carea au fost anihilate de regim, destul de repede, iar participanții au fost arestați și trimiși în alte zone, pentru a li se pierde urma.



Legătura cu Dumnezeu a fost întreruptă de acest cult nesăbuit al personalității conducătorului, iar oamenii și-au întors fața de la Dumnezeu, forțați de regimul asupritor.
Oamenii se săturaseră să mai accepte asuprirea regimului. Contextul internațional a fost favorabil declanșării unei revolte anti-sistem. Doar, că era nevoie de o scânteie care să aprindă revolta care mocnea. Poporul era nemulțumit de regim, de restricțiile impuse, de minciunile regimului și ale liderului său, de măsurile adoptate, uneori fără expertiză, dar nu era curajos. Cei 42 de ani de regim restrictiv, făcuse ca poporul român să-și piardă curajul.

În luna decembrie 1989, acțiunile anticomuniste se vor declanșa la Timișoara , iar mai apoi și în capitală. Cel care a aprins flacăra nemulțumirilor a fost pastorul reformat László Tökés care a fost apărat de concetățenii săi, nemulțumiți  și revoltați de tratamentul autorităților de la Timișoara. Flacăra revoluției se extindea către București și celelalte orașe din țară. Dictatorul, împreună cu soția sa au fugit către Târgoviște, unde au fost judecați și executați. Ne punem acum întrebarea: Era firească execuția liderului comunist? Dacă stăm să analizăm acum, se pare că nu. Mai ales că a fost executat în ziua de Crăciun, sărbătoare în care acesta nu mai credea. Dar atunci, în acele zile tensionate, se pare că a fost singura soluție pentru a pune capăt violențelor celor care se agățau cu disperare de putere. Au murit 1104 persoane , iar 3321 au fost rănite, conform datelor oficiale. Cine i-a ucis? Cine a tras în acești oameni? Cine sunt adevărații vinovați? Vinovații nu se cunosc, nu au fost pedepsiți, iar frustrarea celor răniți și a rudelor celor decedați, persistă încă.
 


Sistemul creat de Nicolae Ceaușescu bazat pe rude și susținători, se clătina puternic. Era momentul schimbării mult așteptate. Sosise clipa schimbării regimului impus de marile puteri, atunci când și-au împărțit sferele de influență. Armata a fraternizat cu revoluționarii și a susținut cauza revoluției.



După înlăturarea regimului comunist rămân încă întrebări fără răspuns, la 35 de ani de la revoluție:

1. Cine au fost teroriștii?
2. A fost lovitură de stat care a dus la răsturnarea regimului?
3. De ce a trebuit să moară tineri nevinovați pentru a înlătura un regim nedorit?
4. A meritat sacrificiul acestor tineri?
5. Suntem pe calea cea bună?
6. Ne vom mai întoarce la un regim totalitar în viitor?

Aceste întrebări sunt retorice, dar ne dau de gândit. Ne dau de gândit mai ales astăzi când extremismul este din ce în ce mai accentuat, în statele europene, căpătând și la noi o oarecare consistență. Tinerii de astăzi nu conștientizează ceea ce înseamnă un regim totalitar, un partid extremist, o mare putere care impune măsuri, teama pentru propria viață, pentru viața familiei și restricțiile la care poți fi expus.

Nu știm ce ne așteaptă anul viitor, nu știm ce ne așteaptă peste 5 ani, sau peste 10 ani. Apropierea de statele occidentale, prin aderarea la NATO, în 2004 și la Uniunea Europeană, în 2007, cu accesarea spațiului Shengen, în 2025, nu pot fi decât lucruri pozitive, pentru care eroii Revoluției și-au dat viața.
Pentru acest lucru trebuie să le fim recunoscători, să îi cinstim, să le purtăm memoria și să educăm tânăra generație în acest sens.


DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Medgidia-100 de ani de istorie“, de Adrian Ilie. Medgidia în perioada postdecembristă (galerie foto)
 
#DobrogeaDigitală: „Medgidia-100 de ani de istorie“, de Adrian Ilie. Medgidia în perioada comunistă (galerie foto)