#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație Carte românească de învățătură (Cazania lui Varlaam)

 
Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.
 

 


Un alt volum care probează valoarea inestimabilă a fondului de carte rară din Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu“ este Cazania mitropolitului Varlaam (1643). Dacă ar fi să recurgem la o analogie între cultura germană și cultura română, am așeza tipăritura lui Varlaam - Carte românească de învăţătură. Duminecele peste an şi la praznice împărăteşti şi la svănţi mari“ - în aceeași linie cu Biblia lui Luther.
Pentru a întocmi această traducere, mitropolitul Varlaam a adunat mai multe tălmăciri, pe care le-a scris în propria limbă, creând astfel stilul cărturăresc al limbii române, pe o bază populară. Cartea cuprinde 74 de predici și se deschide cu câteva versuri care reprezintă primele stihuri în limba română tipărită: „Stihuri la stema Moldovei“.

În prima dintre cele două predoslovii se afirmă stăruința de a scrie pentru toți românii („dentru toată semenția românească“) și de a folosi o limbă cât mai accesibilă. Or, tocmai grija autorului pentru a găsi limbajul pe care să-l înțeleagă tot țăranul a fost virtutea care explică răspândirea Cazaniei, faptul că aproape trei secole a rămas o carte de referinţă pentru credincioşi.

Pe de altă parte, mișcarea culturală din țările noastre, în perioada dominată de Vasile Lupu și Matei Basarab, a fost strâns corelată cu activitatea mitropolitul Kievului, Petru Movilă, care nu și-a uitat obârșia și a păstrat cele mai călduroase legături cu oamenii mai de seamă din Moldova și Muntenia. Scaunele domnești de la Iași și Târgoviște au fost veritabile centre de cultură, care și-au exercitat influența în tot spațiul creștin ortodox.

Aşadar, prin traducerea cărţilor sacre în limba română a început zidirea de sine a culturii româneşti. Odată cu aceste prime traduceri, limba română şi-a început ascensiunea ca limbă de cultură, aptă să răspundă ulterior cerinţelor din diferite registre ştiinţifice şi culturale. Traducerile iniţiale au fost făcute pentru a introduce limba română în ritual, dar acest scop a fost secondat de unul cultural mult mai larg, care a trecut în prim-plan în momentul în care cărţile traduse depăşeau interesele stringente ale bisericii.

De altfel, prestigiul de care se bucurau ierarhii români e atestat şi de propunerea candidaturii mitropolitului Varlaam la scaunul patriarhiei ecumenice.

Pe lângă postura de aprig luptător al introducerii limbii române în cult se cuvine subliniată și vocația de povestitor a autorului. Prin felul cum organizează materialul faptic în diverse naraţiuni, Varlaam poate fi  considerat cel dintâi povestitor al nostru, un demn precursor al lui Ion Neculce şi Ion Creangă. 

Recondiționarea acestui volum s-a realizat prin grija membrilor Asociației „Ștefadina“ din București, iar, ulterior, prin eforturile Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu“, ale asociației sus menționate și ale ziarului „ZIUA de Constanța“, Cazania lui Varlaam a fost scanată, astfel încât potențialul cititor o poate regăsi, cu ușurință, nu doar în sala de patrimoniu, ci și pe site-ul Bibliotecii.
 
Despre Carmen CIORNEA (CV)
Carmen CIORNEA este conferențiar universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității „Ovidius“ Constanța. A publicat până-n prezent 10 volume de autor: „Hieroschemamonk Daniil Sandu Tudor - mystical poet“ (București: Editura Eikon, 2021); „Voia semnelor”, (Ploiești: Editura Rocart, 2021); „Priest Daniil Sandu Tudor - a microhistory of the resistance during the communist totalitarianism“ (Budapesta: AB-ART Publishing House, 2020), „Să nu fiți căldicei!“ Sandu Tudor și întemeierea Rugului Aprins (1940-1952) (Editura Eikon, București, 2018), „Sandu Tudor și asociațiile studențești creștine din România interbelică“ (Editura Eikon, București, 2017), „(Dez)legarea ochilor“ (Editura ExPonto, Constanța, 2017), „Chipul Rugului Aprins“ (Editura Eikon, București, 2015), „Chipul «Rugului Aprins» dăltuit în memoria vie a ucenicilor“ (Editura Vasiliana ʼ98, Iași, 2014), „Argumentele unei generații“ (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014), „Judecata mieilor“ (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012).
Concomitent, a susţinut o bogată activitate publicistică şi de cercetare ştiinţifică: studiile, articolele sau eseurile autoarei regăsindu-se în volumele unor manifestări științifice internaționale și naționale, jurnale sau reviste culturale și cu profil spiritual.

Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație Noul Testament de la Bălgrad

 
Volumul are 1005 pagini și poate fi descărcat de mai jos.