#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație Dicționarul Enciclopedic Ilustrat „Cartea Românească“, de Ion-Aurel Candrea și Gheorghe Adamescu

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă cu cinci ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
În anul 1931 se publica Dicționarul Enciclopedic Ilustrat „Cartea Românească“, lucrare de înaltă referință semnată de două somități ale secolului trecut: Ion-Aurel Candrea și Gheorghe Adamescu.
 
Ion-Aurel Candrea (n. 1872- d. 1950), profesor universitar, s-a ocupat de prima parte a volumului, intitulată „Dicționarul general al limbii române din trecut și de astăzi“, iar Gheorghe Adamescu (n. 1869 - d. 1942), membru corespondent al Academei Române, a elaborat partea istorico-geografică a dicționarului, sub numele de „Dicționar Istoric și Geografic Universal“.
 
În prefața volumului autorii mărturisesc că scrierea acestuia a necesitat o muncă titanică de care „numai cei ce s’au îndeletnicit cu acest gen de lucrări îşi pot da seama“. Ion-Aurel Candrea notează că a muncit  „ani îndelungaţi cîte 16 ore pe zi“ pentru finalizarea dicționarului. Tot acesta punctează că inițiativa scrierii unui Dicționar General al Limbii Române o luase încă din anul 1906 împreună cu Ovid Densusianu, dar din varii motive nu au reușit să finalizeze și publice atunci lucrarea.
 
Editura „Cartea Românească“ s-a ocupat „ca tehnica tipăririi să corespundă cuprinsului“ și „nu a făcut nicio economie la cheltuială“ pentru acuratețea celor peste 7000 de ilustrații, 83 de tablouri enciclopedice, 120 de hărți geografice, peste 1000 de portrete și zeci de planșe  care se alătură multitudinii de noțiuni. Toate acestea ocupă 2001 de pagini structurate astfel:

1. Dicţionarul limbii, cu cuvintele cele mai întrebuinţate în cuprinsul României
2. Locuţiuni, maxime, proverbe străine şi române
3. Geografia şi datele istorice referitoare în special la toate provinciile româneşti, cît şi sumare biografii a oamenilor de seamă