#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Stampe și hărți privitoare la Dobrogea”, de Ioan C. Băcilă

 
Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
Lucrarea lui Ioan C.Băcilă, „Stampe și hărți privitoare la Dobrogea”, a apărut inițial în revista „Analele Dobrogei”, vol.II, Anul IX, din 1928, fiind prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la revenirea provinciei sub administrație românească.

Reunită cu ţara în urma Congresului de Pace de la Berlin, Dobrogea s-a detaşat printr-o dezvoltare spectaculoasă, iar semicentenarul său a cuprins o suită de proiecte menite să marcheze evenimentul: expoziţii comemorative, monografii, medalie jubiliară, monument comemorativ, serbări publice etc.

Ioan C. Băcilă, profesor şi bibliotecar ajutor la Academia Română, a fost însărcinat să culeagă şi să fotografieze stampele de epocă reprezentative pentru Dobrogea. El a alcătuit o bibliografie a acestor piese, însoțite de un cuvânt înainte, iar volumul a apărut în același an, 1928, la Cernăuți.

Aflăm, astfel, că cele mai vechi ştiri iconografice asupra Dobrogei datează din anii 1768—1774, din timpul împărătesei Rusiei Ecaterina II.
Prima hartă, copiată pe hârtie de calc de către V. A. Urechia la Paris, în anul 1878, datează din secolul XIV și este o hartă limitrofă arătând litoralul Mării Negre până la Cetatea Albă, cu denumirile localităților în greceşte : Caliacra, Panzallia, Licostoma, Saline, Maurocastro.

La începutul secolului XIX, când Dunărea inferioară începuse să fie cunoscută ca un drum comercial şi ca loc unde se petrecuseră o mulţime de acțiuni militare, au ajuns pe aceste locuri mulți curioși să descopere o lume necunoscută pentru ei.  lacob Alt, Theodore Valerio sau Hector de Béarn, pe lângă notele culese, au avut talent artistic și au desenat ceea ce au văzut, lăsând posterității imagini de cetăţi, peisaje, costume de soldaţi şi diferite aspecte ale locurilor pe unde au trecut.

În primele decenii ale secolului XIX, un călător german a făcut o călătorie pe Dunăre, de la izvoarele ei până la Sulina, reproducând vederi de cetăţi și oraşe care l-au impresionat. Colecţia sa, compusă din 264 vederi, de pe ambele maluri ale Dunării, a fost litografiată de A. v. Saar şi Erwiny, de Kunike şi F. Wolf. Istoricul vederilor l-a făcut dr.Georg Cari Borromaus Rumy, care a tipărit albumul la Viena, în anul 1826, făcând și un istoric al luptelor petrecute la Silistra, Turtucaia, Hârşova şi Sulina.

Autorul indexează și alți autori, români sau străini, precum și hărți speciale sau planuri de orașe.

Lucrarea profesorului Ioan C. Băcilă însumează 36 de pagini și reprezintă o prețioasă trecere în revistă a materialului iconografic privitor la Dobrogea, existent în Biblioteca Academiei Române, până la momentul cercetării întreprinse de rigurosul bibliotecar.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 36 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.