#citește Dobrogea In memoriam Nicholas Georgescu Roegen, părintele teoriei bioeconomice

 
Anul acesta, în februarie, s-au împlinit 115 ani de la nașterea matematicianului și economistului Nicholas Georgescu-Roegen, un adevărat vizionar care a prevăzut, cu decenii în urmă, evoluția generală a economiei, dar și a lumii.
A venit pe lume la Constanţa, într-o familie de intelectuali modești - tatăl său era ofiţer militar, iar mama era profesoară de croitorie la o şcoală de fete. Tatăl petrecea mult timp cu Nicholas, încercând să-l înveţe, de timpuriu, să citească, să scrie, să realizeze calcule matematice, fapt ce i-a stimulat copilului curiozitatea intelectuală.
În şcoala primară, Georgescu a excelat la matematică şi a primit o bursă pentru Liceul Mănăstirea Dealu. Însă, din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, dar şi a morţii tatălui său, băiatul se mută la Bucureşti împreună cu mama. După război, el se reîntoarce în oraşul natal şi îşi continuă studiile.
Pentru că, încă de când era elev, publica în Gazeta matematică, s-a decis, pentru a-și personaliza numele destul de comun, să-și adauge sufixul Roegen care, citit invers, reprezintă o anagramă a numelui său (N. Geor.).



După ce a studiat matematicile la Bucureşti cu cei mai buni dintre profesorii vremii, a obţinut titlul de doctor în statistică, în 1930, la Universitatea Sorbona din Paris.

Întors în ţară, s-a ocupat de reorganizarea statisticii economice în cadrul Institutului Central de Statistică. A fost numit director al Direcţiei de import la Ministerul Economiei şi, în toată această perioadă, a elaborat o serie de lucrări în domeniul statisticii, demografiei, economiei teoretice şi economiei naţionale. Este unul dintre colaboratorii colectivului de redacţie al Enciclopediei României.

Rolul diplomatic pe care l-a avut, după război, în cadrul Comisiei de mediere a armistiţiului dintre România şi ţările membre ale Aliaţilor (a fost secretar general), l-a determinat să fugă de represiunile regimului comunist, ajungând să emigreze în America, unde va trăi și va munci până la sfârșitul vieții.
 
Ca profesor la Harvard, s-a dedicat studiilor economice, publicând mai multe lucrări, recunoscute la nivel internaţional. Dincolo de conceptele economiei clasice, a cercetat problemele ciclurilor de afaceri, problemele epistemologice ale ştiinţelor economice, problemele funcţiei de producţie, ale creşterii şi dezvoltării economice, ale termodinamicii, ale rarităţii economice, bioeconomia, evoluţia etc.

Martor al unui întreg veac, de-a lungul celor 88 de ani de viaţă, Nicholas Georgescu-Roegen a văzut ce înseamnă ororile și privaţiunile războaielor, dar și prosperitatea economică a lumii moderne postbelice, urmărind transformările uluitoare din domeniile ştiinţei, tehnologiei şi industriei, cu efecte nu numai benefice, ci şi ameninţătoare la adresa vieţii pe planetă.
 
Lucrarea care a impus la nivel mondial teoria bio-economică și care i-a adus consacrarea definitivă a fost „Legea entropiei şi procesul economic” (The Entropic Law and the Economic Process), apărută în 1971 – o operă considerată o adevărată revoluţie în istoria gândirii ştiinţifice occidentale. Versiunea în limba română avea să apară opt ani mai târziu, în 1979.

În această lucrare esenţială, Roegen ridică problema mediului natural şi a legilor universale, inexistente până atunci în ecuaţia economică. Baza materială a vieţii, susține el, este un proces entropic, întrucât orice structură vie, pentru a se menţine în viaţă, absoarbe entropie joasă din mediu şi o transformă în entropie înaltă. O fiinţă vie poate evita numai degradarea entropică a propriei ei structuri. Ea nu poate însă împiedica creşterea entropiei întregului sistem. Dimpotrivă, entropia creşte, în general, mai repede în prezenţa vieţii, mai ales a celei umane, decât în absenţa ei.
Explicând de ce procesul economic este continuarea celui biologic, Georgescu-Roegen demonstrează că procesul economic, privit ca un tot, este pur entropic şi că lupta economică se dă numai pentru entropia joasă. Întreaga tehnologie modernă, inclusiv cea din agricultură, este orientată spre devorarea entropiei joase. Procesul de degradare entropică este intensificat, pe de o parte, de creşterea economică întemeiată pe asemenea tehnologii şi, pe de altă parte, de creşterea populaţiei peste posibilităţile planetei de a oferi resursele necesare. La toate acestea se mai adaugă cultura consumatoristă a populaţiei, cultură formată în decursul deceniilor de bunăstare şi opulenţă din ţările dezvoltate.
 
Contemporanii l-au socotit pe marele savant un om „ce trăieşte în viitor”, vizionarismul său ajutându-l să tragă un semnal de alarmă, încă de foarte devreme, asupra inevitabilității unui dezastru, în condițiile în care oamenii nu vor înţelege că resursele sunt epuizabile, iar mediul nu va putea susţine o economie care ignoră natura şi legile sale.

A fost profesor emerit la Universitatea „Vanderbilt”, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Strasbourg, membru al mai multor academii din SUA şi din lume. În iunie 1990, Academia Română l-a ales membru de onoare. A fost unanim admirat pentru teoriile sale şi propus la premiul Nobel pentru economie, lipsindu-i însă susţinerea necesară pentru a obţine marele titlu.
 
S-a stins din viaţă pe 30 octombrie 1994, în America, la Nashville, Tennessee, dar urna cu cenușă i-a fost adusă în România, aşa cum şi-a dorit, şi depusă la Cimitirul Bellu, în sectorul academicienilor.

Studiile constănțeanului care a schimbat lumea au fost continuate, după moartea sa, de economistul american Paul Samuelson, care a reuşit să obţină premiul Nobel în 1970.

Sursă foto: captură YouTube/arhiva TVR
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică A treia ediţie a Şcolii de vară „Nicholas Georgescu-Roegen“, constănţeanul candidat la Premiul Nobel pentru economie (galerie foto)