#CiteșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XIII). Strada Romană- Strada D.A. Sturdza-Strada Karl Marx-Strada Revoluției din 1989

 

 
Vă propun o altă locație în orașul de la malul mării, aflată în zona peninsulară, făcând legătura între Piața Independenței și Strada Portului.
Strada a purtat mai multe denumiri, la începuturi având denumirea de Romană, denumire menținută și în 1912, iar din 1930 a purtat denumirea D.A. Sturdza, om politic liberal, pentru ca din 1948 să fie denumită Karl Marx, după numele teoreticianului comunismului, pentru ca odată cu căderea regimului comunist din România să poarte denumirea evenimentului din 1989, care a dus la căderea regimului comunist din țara noastră. Strada s-a aflat în secțiunea I, marcată cu roșu în statistica întocmită de primăria Constanța, în perioada 1896-1897.
În anul 1885 pe strada Romană se aflau 40 de case locuite și două locuri virane. Existau 23 de case cu un etaj, 17 case cu două etaje și nu existau case cu trei etaje.
Fiind în zona peninsulară strada era foarte animată, existând foarte multe activități. Existau societăți bancare precum Banca MarmoroschBlank, Banca Franco-Română, agenții de vapoare precum cele ale lui Alexandru Philipakis și DessalermoNico, companii de transporturi precum Compania Orientală de transporturi, Concordia-societate de petrol, Corona Petrol etc.
De asemenea, existau societăți de vămuire precum: Internaționala, dar și birouri de expediții a mărfurilor și a corespondenței precum Ivry, Sternberg Marcu, Manta G. Petre.
 
Pe stradă se aflau și alte agenții de vapoare aflate în proprietatea lui D. Zvoronos, Watson Youell.



Cerealiști importanți ai urbei erau: Frații Manissalian, V.L. Asimacopol, Nicolae Cialicu, K. Kesikbasian, Ciuta Corneliu. Armenii după cum putem observa, aveau acest obiect de activitate, foarte profitabil.
Printre manufacturiști amintim pe Gheorghe Rusu, care era foarte apreciat pentru activitatea sa.
Coloniale și cârciumi se vindeau în localuri deținute de Z. Metaxa,  El. I. Economu, Ion C. Comdopol.



Fiind o zonă activă din punct de vedere bancar și comercial în zonă existau și birouri de avocați. Printre aceștia amintim pe Dobrescu Paul și Alexandru Negrea. Pe stradă își mai desfășurau activitatea  frizerul Marin Bărbulescu, dar și medicul A. Wanew.  Activitatea recreativă avealoc și în Cinema Trianon, aflat pe strada în cauză.
Pe stradă se afla Biserica bulgară, realizată în stil românesc, pictura fiind realizată de Ioanid bătrânul. Interiorul era frumos și bine întreținut, iar slujba era oficiată în limba slavonă.







Cei doi frați armeni au desfășurat activități importante în calitate de cerealiști. Au început activitatea în Hârșova, având un birou de vânzări cereale, ulterior mutat la Medgidia, unde a stat până în 1904, când va deschide o filială în Craiova. Din 1907 se va muta cu afacerea la București. Garbis va întemeia o sucursală a firmei la Călărași, iar mai apoi la București. Ulterior se vor stabili în Constanța. Au avut succes și au acumulat importante fonduri bănești și proprietăți imobiliare precum Palatul din Constanța.
Toate activitățile de pe strada amintită au contribuit la dezvoltarea zonei, făcând-o mult mai atractivă și mai prosperă.
 

A fost un om politic liberal, academician și prim ministru al României. A deținut și funcția de președinte al Academiei Române. A studiat la Academia Mihăileană și în Germania. A fost secretar al lui Alexandru Ioan Cuza, iar mai apoi a fost liderul monstruoasei coaliții care a dus la înlăturarea acestuia. A avut atitudini antisemite, fiind criticat pentru acest lucru.



A fost un om politic, un filozof, istoric, economist, sociolog, naționalist evreu-german. Părinte al teoriei socialismului științific. A conceput Manifestul Partidului Comunist în 1848. Acesta considera că „Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă”. Considera că relațiile capitaliste vor fi înlocuite de relațiile de tip comunist. Puterea urma să fie obținută prin lupta de clasă a proletariatului împotriva burgheziei. Ideile sale vor fi puse în practică în timpul Revoluției bolșevice din octombrie 1917. Puterea a fost preluată de comuniști și ideea revoluției bolșevice mondiale a fost răspândită în lume. Ca urmare a acestei politici, în România se va instaura un regim comunist după 30 decembrie 1947, ce va exista până la 22 decembrie 1989.



Abuzurile regimului comunist în România, încălcarea drepturilor omului, falimentul economic, decăderea socială, degradarea societății, cultul personalității conducătorului, lipsa culturii de calitate și multe altele, au contribuit la declanșarea unor mișcări sociale și politice care au dus la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. După fuga dictatorului, judecarea și execuția acestuia se va trece la un stat democratic, un stat de drept în care drepturile și libertățile cetățenești sunt respectate, iar integrarea europeană și euroatlantică asigură un viitor României.
 
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
 
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiatșimasteratînistorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor înistorieșicursuri post universitare - Universitatea din București.
Director dinanul 2020 al Colegiului NaționalMilitar „AlexandruIoanCuza" Constanța/ ȘcoalaGimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabilCerc pedagogic șimembruînConsiliulConsultativ (ISJ Constanța).
Autor al maimultorlucrărișistudiidespreMedgidiași Dobrogea.
Autor al unorstudiișicărți de metodicăși management.
MembruînComisiaNațională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de ȘtiințeIstorice din România.
Membru al AsociațieiCulturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile delucrupentrurealizareaprogramelorșcolarepentrugimnaziuîncadrul M.E.N. (Istorie /IstoriaminoritățiiturceînRomânia).
Membru în ComisiamonumenteloristoriceMedgidia.
Realizatoremisiuneistorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premiiobținutepentruactivitateapublicistică.
Premiul „Virgil Coman" peanul 2017, conferit de Societatea de ȘtiințeIstorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogeaStrăzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XII.2). Bulevardul Elisabeta-construcții emblematice