Dezideratele „Congresului misionar” de la Arad, din anul 1928

După cum am amintit într-un articol anterior, Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română, pe 20 martie 1936 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adoptat o serie de hotărâri prin care era impusă cenzura publicaţiilor religioase, în vederea prevenirii prozelitismul altor culte în sânul Bisericii Ortodoxe Române.

Demersul venea în urma unui „Congres misionar” care a avut loc la Arad, în anul 1928, sub președinția episcopului Grigore, și unde au fost adoptate 36 de deziderate, împărțite în două capitole. Cea de-a doua parte, care cuprindea ultimele 14 hotărâri, a fost dedicată în totalitate luptei împotriva noilor culte religioase.
La „Congresul misionar” de la Arad a fost luată decizia de a fi realizate demersuri la „Ministerul Cultelor pentru a se da preoţilor misionari un salar de bază egal cu al Consilierilor referenţi eparhiali, adică de 2.200 Lei lunar”. Astfel, preoții misionari, clerici fără parohie, cărora li se încredințau diverse misiuni pastorale, erau puși la egalitate cu conducătorii departamentelor din centrele eparhiale. Totodată, Congresul a hotărât că preoţii misionari eparhiali vor ţine în fiecare an câte o conferinţă în centrul unei episcopii, sub conducerea ierarhului respectiv, iar conferinţa misionară din anul 1929 să fie organizată la Chişinău.
 Sfântul Sinod a hotărât ca temele adoptate la Arad să fie transmise către toate centrele eparhiale din țară, episcopii urmând să le implementeze în funcție de nevoile fiecărei zone în parte.  

Astfel, revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 3, anul VI, martie, 1929, publică adresa Sfântului Sinod, Nr. 216/929, cu punctele aprobate:
„1) Să se înfiinţeze Asociaţiile tineretului Sf. Gheorghe ca în Mitropolia Ardealului;
2) În cadrele asociaţiilor să se ţină lecţii catihetice pentru a creşte pe tineri în duh misionar şi a le dezvolta dragostea pentru lectura Sf. Scripturi;
3) Tineretul din şcolile secundare încă să se grupeze în asemenea societăţi;
4) Să se facă pelerinagii la centru Eparhiei, la Catedrale cu tinerii acestor societăţi;
5) Să se înfiinţeze şcoli Duminicale în toate eparhiile;
6) Mănăstirile să fie centre de atracţie religioasă pentru tineret;
7) În fiecare parohie să se înfiinţeze comitete culturale, cari să îngrijească de bibliotecile parohiale şi să organizeze şezători culturale, de cuprins artistic-moralizator, precum se prevede în art. 52 lit. f şi g din Statutul bisericesc;
8) Să se înfiinţeze comitete moralizatoare în parohii pentru a lupta împotriva viciilor şi pentru organizarea carităţii creştine, cum se prevede în art. 52 lit. c, d, şi i, din Statut;
9) Să se imprime Biblia pentru popor cât mai curând;
10) Preotul misionar eparhial după putinţă să nu aibă şi altă ocupaţie;
11) În calendarele eparhiale să se publice material de conţinut religios-moral;
12) Să se organizeze colportaj în fiecare eparhie;
13) Să se înfiinţeze coruri în parohii;
14) Să se întrebuinţeze cinematografe;
15) Societăţi de binefacere în parohii;
l 6) Societăţi de temperanţă în parohii împotriva desfrâului şi beţiei;
17) Să fie sprijinită presa bună pentru popor, cum este foaia preotului Trifa din Sibiu;
18) Preotul să catehizeze în fiecare şcoală, iar nu învăţătorul;
19) Să se inspecteze învăţământul religios;
20) Să se împartă icoane şi cruciuliţe parohiilor vacante;
21) Să se completeze parohiile vacante;
22) Şcoală pentru misionari laici.”

#citește mai departe în revista revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 3, anul VI, martie, 1929
Foto: documente.bcucluj.ro
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.