#Dobrogea Digitală „Omul cult se supune mai cu uşurinţă superiorilor săi decât cel ignorant şi nevoiaş”

 

• Un istoric al Seminarului Musulman din Medgidia, evocat de Al.Alecu, primul director român al instituției

 
În ziarul „Dobrogea Jună” nr. 10, din 23 martie 1914, descoperim un amplu material referitor la o instituție emblematică a provinciei dintre Dunăre și Mare – Seminarul Musulman din Medgidia.
Este vorba despre o discuție cu Alexandru Alecu, primul director român al Seminarului, numit încă din 1895 în fruntea catedrei de Limba Română înființată, la iniţiativa lui Take lonescu, în cadrul Seminarului.

Eruditul director, cunoscător al limbii turce și excelent manager, face un interesant istoric al venerabilei instituții, cu toate obstacolele pe care le-a înfruntat de-a lungul vremii, pentru a ajunge să formeze absolvenți chiar mai „vrednici” decât clericii şi învăţătorii din Constantinopol.
Articolul este antologat în volumul istoricului Stoica Lascu,  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 

„Am publicat luna trecută mai multe articole referitoare la situaţiunea Musulmanilor din Dobrogea, privită din toate punctele de vedere. Discuţiunea, se ştie, a început în urma unui demers al absolvenţilor Seminarului musulman din Medjidia, cari se plângeau de o sumă de neajunsuri atribuite în cea mai mare parte muftiilor, cari n'ar vedea cu ochi buni tineretul intelectual ce se ridică.
Până a nu face loc altor articole primite, am socotit de trebuinţă a solicita câte-va desluşiri d-lui Al. Alecu 180, organizatorul şi directorul Seminarului Musulman, care cu multă bunăvoinţă s'a pus la dispoziţiunea noastră.

Când şi unde a fost înfiinţat Seminarul?
Răspunzând la prima noastră întrebare, dl. Alecu începe a arăta că, Seminarul Musulman este înfiinţat în anul 1892, în oraşul Babadag şi în virtutea art. 21 din Legea de organizare a Dobrogei.
La 1901, răposatul Haret, văzând această instituţie nepopulată cu desăvârşire, din cauza marei emigraţiuni a musulmanilor, începută în judeţul Tulcea la 1899, a mutat Seminarul la Medjidia, într'un local, pe care i l-a pus la dispoziţie comunitatea musulmană din localitate în mod gratuit.
 
Instituţia e fondată de Statul Român, spre a satisface o binevoitoare dispoziţiune a legei organice
S'a zis, - continuă d. Alecu - s'a susţinut şi se susţine încă, că Seminarul Musulman este o continuare a unui vechiu siminar turcesc, înfiinţat de către un paşă la Babadag, care i-ar fi lăsat şi o moşie pentru întreţinerea lui. Neexact. Iată adevărul: Unul dintre comandanţii turci, care a luat parte la împrejurarea Vienei dimpreună cu Domnii români Ghica şi Şerban Cantacuzino, anume Gazi Ali Paşa, şi care îşi avea comandamentul în Babadag, a construit o geamie în acest oraş, testând pentru întreţinerea ei moşia Zebilului în întindere de câte-va mii de hectare şi cu un sat pe dânsa de vro 300 familii. Între alte dispoziţii ce coprinde testamentul lui Gazi Ali Paşa, - testament pe care l-am văzut şi l-am admirat foarte mult, fiind scris într'o limbă neînchipuit de frumoasă, - este şi aceea privitoare la întrebuinţarea escedentelor anuale ale veniturilor moşiei testate. El hotărăşte ca toate escedentele să se afecteze numai în scopuri culturale. Consecinţele acestei dorinţi a testatorului legatării ce s'au succedat au ajutat şi pe tinerii seminarişti, cari urmau cursuri teologice în geamia lui Gazi Ali Paşa, iar de aci s'a creat legenda că Seminarul Musulman din Dobrogea este întreţinut din fondurile moşiei testate de către Gazi Ali Paşa, care a fost secularizată de stat la încorporarea Dobrogei. Repet, este neadevărat. Dispoziţia înscrisă în legea de organizare a Dobrogei cu privire la înfiinţarea unui Seminar Musulman, nu a fost impusă legiuitorului şi guvernului de atunci de obligaţiunea de a respecta un testament, care nu a existat, cu privire la Seminar; ea a fost o măsură de înţelepciune, un act de capacitate guvernativă demn de toată lauda.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Primele începuturi
Când s'a înfiinţat actualul Seminar - ne spune mai departe actualul director - negăsindu-se nici o persoană pregătită pentru a organiza şi conduce această instituţie, s'a decretat un regulament compus numai din 4 articole care coprindea în esenţă următoarele: Se primesc în seminar fiii de cetăţeni români, cari vor urma în orele de dimineaţă cursurile de limbă arabă şi interpretarea Coranului la Seminar, predate de profesori clerici musulmani, iar în orele de după prânz vor fi admişi la şcoala publică primară din localitate, pe care absolvind-o, vor avea dreptul a fi numiţi în clerul mahomedan. S'au numit doi hogi ca profesori şi ... s'a pus punct! La 1894 s'a înfiinţat catedra de limba română, la care am fost numit eu, care cunoşteam limba turcă vorbită, iar la 1902 mi s'a dat şi direcţia administrativă a Seminarului, văzându-se bine-înţeles că sub direcţiunea unui musulman nu putem avea absolvenţi, deoarece şcoala era privită ca un azil, unde se înscriau şi frecventau elevii numai până ce-şi luau certificatul în puterea căruia se obţinea dispensa de armată; pe urmă o părăseau, iar directorul turc nu-i mai urmărea, căci ar fi fost privit ca un trădător de neam de către coreligionarii săi şi în consecinţă executat în mod turcesc.
 
Sub direcţiunea românească
Eu sunt dar - ne afirmă cu un discret dar justificat orgoliu, d. Alecu - primul director român al Seminarului Musulman şi sub direcţiunea mea a început această şcoală a se organiza.
Înainte de toate, eu am tăiat scurt pofta acelora, cari se înscriau în şcoală numai pentru a obţine un certificat de scutire din armată, dând pe mâna şefilor respectivi ai depozitelor de recrutare pe cei şireţi. Am avut foarte multe neplăceri din această cauză, dar în faţa datoriei nu m-am dat bătut şi totdeauna autorităţile mi-au dat câştig de cauză. Numai cu rânduiala asta şcoala a început a da absolvenţi cu studii complecte, apţi şi mult mai bine pregătiţi pentru necesităţile cultului mahomedan, decât softalele aduse de la Constantinopol, cari nici sub raport educativ, şi nici intelectual, nici pe departe nu se pot compara cu absolvenţii noştrii, întrucât la Constantinopol nu sunt Seminarii de stat, instituţii proprii, ci instrucţiunea clericală se preda la cursuri libere ce funcţionează pe lângă geamii. Abea acum 5 ani s'a înfiinţat primul Seminar în Constantinopol pentru organizarea căruia s'a cerut programa Seminarului Musulman român.
 
Doleanţele acestor absolvenţi
Că absolvenţii Seminarului Musulman cer o lege - continuă mai departe d. Alecu - care să le garanteze şi lor stabilitatea în funcţiile ce le ocupă, aceasta nu trebue să turbure pe domnii muftii din Dobrogea, şefii lor religioşi; să nu-i facă să creadă că, nemai avându-i în mână şi nemai putând dispune de dânşii în modul arbitrar de până acum, ei vor uita respectul şi supunerea ce se datoreşte şefilor. Nu, dincontră, omul cult se supune mai cu uşurinţă superiorilor săi decât cel ignorant şi nevoiaş, însă cu condiţia ca ordinul şefilor să aibă la bază legalitate, dreptatea şi adevărul, iar absolvenţii Seminarului Musulman au dat dovezi şi vor mai dovedi încă, că posedă în toată plenitudinea ei facultatea discernământului, prin care pot face deosebirea între ce se poate şi ce nu se poate.
Însă despre rolul seminariştilor musulmani în stat şi despre raporturile dintre ei şi muftii, îmi rezerv dreptul şi plăcerea de a vă vorbi cu altă ocaziune.
Pentru moment, mă iertaţi.”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Şcolile noastre sunt încă închise, iar copiii noştri se află iarăşi pe străzi”

#Dobrogea Digitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”