#DobrogeaDigitală Preotul Nicolae Paveliu, ctitor de biserici și iubitor de cultură

11 Feb, 2021 00:00 Ionuț DRUCHE 4041 Marime text

Pe 11 februarie 1929 pleca din această viață preotul Nicolae Paveliu, o personalitate marcantă a orașului Constanța, care a lăsat urbei de la malul mării două biserici, ambele declarate azi monument istoric: Biserica „Adormirea Maicii Domnului – I” și Biserica „Sfântul Gheorghe”. Totodată, preotului Paveliu i se datorează și înființarea parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, din zona Casei de Cultură.

Preotul Nicolae Paveliu s-a născut la Bucureşti, în data de 25 martie 1874, din părinţii Vasile şi Teodora Paveliu. Cursul primar la urmat la şcoala „Maidanul dulapului” (azi „Enăchiţă Văcărescu”), după care a urmat cursul inferior la seminarul teologic „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, la finele căruia, în anul 1893, s-a înrolat ca voluntar în armată, în Regimentul 9 Infanterie Râmnicu Sărat. După doar un an de activitate a fost avansat la gradul de sergent major. Între timp (la 12 noiembrie 1985), se căsătoreşte cu Alexandrina Popescu, fiica lui Pandele şi Manda Popescu din Râmnicu Sărat, cu care a avut nouă copii, dintre care doar şase au ajuns mari: Emilian, Dumitru, Ion, Iulian-Niculae, Constanţa-Virgilia şi Sandu, iar o altă fiică, Sofia, a murit la opt ani.

Părintele Nicolae Paveliu a fost hirotonit diacon (3 august 1896) şi preot (5 august 1896) de către Partenie Clinceni, episcopul Dunării de Jos, pe seama parohiei Artmutlia, din judeţul Tulcea, parohie în care nu va sluji, deoarece, imediat după terminarea perioadei de practică a fost transferat, de la 1 octombrie 1896, la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa.

„Preotul Paveliu, înzestrat cu o voce frumoasă, mişca inimile până la lacrimi”

Pentru că viața preotului Paveliu a făcut subiectul oamenilor de cultură constănțeni, astăzi ne vom opri asupra unui volum de muzică bisericească psaltică, „Cântările din Săptămâna Patimilor”, îngrijit de vrednicul preot și tipărit în anul 1903. Cartea poate fi consultată la biblioteca Facultăţii de Teologie din Bucureşti, numărul de inventar 5658.

Mărturiile preoţilor contemporani cu părintele Paveliu, pe care le găsim în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. VI, nr. 2, februarie, 1929, reliefează vocea deosebită şi darul cântării bisericeşti cu care îl înzestrase Dumnezeu: „...în bună parte a contribuit prin îndemn şi stăruinţă la ridicarea acestor două sfinte lăcaşuri, împodobindu-le cu calităţile distinse cu care la învrednicit Dumnezeu, de bun cântăreţ şi bun slujitor al Altarului”, spunea părintele Ioan Roşculeţ, iar părintele Ioan Grigorescu adaugă: „pe lângă activitatea sa preoţească în clădirea şi înfrumuseţarea de biserici, preotul Paveliu fiind înzestrat de Dumnezeu cu o voce frumoasă, cu care împodobea slujbele pe care le făcea în particular şi în public, transporta auditoriul şi mişca inimile până la lacrimi”.

Pentru a readuce în atenţie această carte, voi reda o parte din cuvântul de introducere al părintelui Nicolae Paveliu:

„De mic copil, inima mi-a fost impresionată adânc de slujbele şi de cântările din săptămâna patimilor.

Ajuns preot, întotdeauna am ţinut ca citirea, cântarea şi orice rugăciune să o fac pătruns de cea mai adâncă evlavie. Cu deosebire încă, atenţiunea mea a fost îndreptată asupra cântărilor din această săptămână, când toată lumea, la oraşe ca şi la sate se reculege şi consacră mai mult ca oricând mergerea la biserică unde ascultă cu cea mai adâncă smerenie slujbele deniilor.

Voind a face un serviciu fraţilor preoţi şi cântăreţi, m-am gândit ca să aranjez într-un manual, în ordinea tipicului bisericesc, toate cântările, începând de la Vecernia Duminicii Floriilor şi până la începutul slujbei Învierii.

Nu am pretenţia de a mă afirma ca autor, căci multe din cântările de faţă sânt luate după Dumitru Suceveanu, Anton Pann, D-nul Ştefan Popescu, profesorul meu, etc., ale căror cărţi nu se mai găsesc decât foarte rar şi numai ceea ce nu am găsit, mi-am luat curajul de a le aranja pe note, pe cât cunoştinţele muzicale ce le am m-au ajutat, făcând astfel ca lucrarea să fie completă.

Încurajat de Sfântul şi îndreptătorul Sinod al Sfintei noastre Biserici Autocefale Ortodoxe Române, care, prin Ordinul Nr. 175 din luna mai 1902, a aprobat acest fruct al ostenelilor mele, m-am hotărât a tipări acest manual, cu toate greutăţile ce mi s.au prezentat, ştiut fiind că numărul acelora care simt nevoia de asemenea cărţi este foarte mic.

Preot Nicolae Paveliu.

1903 februarie 12, Constanţa”.

În anul 1923, părintele Nicolae Paveliu organizează la biserica „Sfântul Gheorghe” un cor bărbătesc cu elevii nou înfiinţatului seminar din Constanţa, cor condus pe rând de seminariştii Teodor Totolici şi Jan Dumitrescu.

Pentru meritele sale, părintele Nicolae Paveliu a fost recompensat cu mai multe ranguri bisericești. A fost hirotonisit, pe rând: duhovnic (1897), sachelar (1898), iconom (1903) și iconom stavrofor (1911), iar pentru că a participat activ în Primul Război Mondial, fiind mobilizat la Spitalul Militar al Corpului 5 de Armată, a fost decorat cu medalia „Crucea de război”. A murit pe 11 februarie 1929 și este înmormântat în Cimitirul Central Constanța.

Pe 23 noiembrie 2018, la 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la România, cotidianul ZIUA de Constanța a organizat evenimentul „Etniile împreună pentru Dobrogea”, prilej cu care i-a fost acordată post-mortem distincția „Meritul Dobrogean“, însoțită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu.

#citește mai departe în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. VI, nr. 2, februarie, 1929

Foto: Ionuț Druche

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.

Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.

Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

Citește și:

#Dobrogea Digitală: „Bonurile pentru înzestrarea armatei” în al Doilea Război Mondial

Galerie foto:

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii