#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Din vieața poporului român”, de Gh. F. Ciaușanu

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.

 
Sub egida Academiei Române, apărea, în 1914, volumul de culegeri și studii „Din vieața poporului român”, având subtitlul „Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă”.

Autorul, Gh. F. Ciaușanu, era preot, doctor în teologie şi profesor în învăţământul secundar, fiind de asemenea pasionat de folclor şi de viaţa literară a vremii sale.

În 1913, volumul său, însumând peste 400 de pagini, a primit Premiul „Vasile Adamachi" al Academiei Române, iar raportul comisiei care a cercetat și evaluat lucrarea este publicat în deschidere. Pusă la index după 1944, din cauza conţinutului ei, lucrarea a rămas nereeditată până după 1990.

Profund cunăscător al credinţelor poporului român, autorul le pune în contrapunct cu superstiţiile egiptenilor, inzilor, evreilor, grecilor şi romanilor, dar şi cu ale popoarelor vecine. Interesante incursiuni în timp şi spaţiu, paginile volumului aduc laolaltă neamurile cele mai diferite, ca și cultură sau origine, punându-se în paralel, de pildă, pomenile din tradițiile românești cu cele greco-romane, dar și cu obiceiurile legate de moarte existente în Congo sau la indienii din timpurile vedice.

După cum definește Ciaușanu superstiţia, aceasta este «o deviare a sentimentului religios, prin care suntem aduşi a ne crea falşe îndatoriri, a ne teme de lucruri de cari n’ai dece să te temi; sau a pune nădejde în altele cari sunt deşearte». El ne încredințează că superstiția a însoțit omul încă de la începuturile sale, chiar și după apariția principalelor religii monoteiste. Iar exemplele sunt luate de pretutindeni, de la populația din Sumatra și până la eschimoși, cu toții având elemente comune legate de credințele cu privire la facerea lumii, naștere, moarte, nuntă, boli, descântece sau sărbători agrare.

Cunoscător al literaturii clasice greco-romane, dar şi al literaturilor moderne, autorul inserează citate relevante, fără a încărca însă expunerea sau a-i știrbi din cursivitate. Dimpotrivă, se naște un material de o bogăție și o varietate extraordinară, sublimate și din multitudinea de lecturi inserate în bibliografia de la final.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 433 pagini și poate fi descărcat de mai jos.