#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație Il confine della Dobrogia e la vertenza romeno-bulgara, de Benedetto de Luca

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
În 1913, apărea la Roma lucrarea în limba italiană „Granițele Dobrogei și disputa româno-bulgară”.

Autorul său, Benedetto de Luca, a fost o figură remarcabilă în rândul italienilor stabiliţi în România la sfârşitul veacului al XIX-lea, al cărui destin s-a împletit, practic, cu cel al emigraţiei italiene din spaţiul românesc.

Căsătorit cu Ana Maria, una din fiicele Enrichettei Mercuri Rădulescu, profesorul De Luca se stabileşte în Bârlad și predă limba italiană la liceu. A avut o bogată activitate publicistică, atât în Italia, cât și în România, fiind un excelent ambasador al culturii noastre în limba lui Dante.

Printre scrierile sale despre soarta românilor din Imperiul dualist, despre politica de maghiarizare, despre destinul aromânilor şi locul lor în Balcani, regăsim și lucrarea de față, care ia în discuție disputele dintre români și bulgari referitoare la granițele Dobrogei.

Autorul face un istoric al provinciei, încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, dar și un parcurs al disputelor cu vecinii de la sud de Dunăre, prezentând situația de dinainte și de după războiul ruso-turc, importanța și valoarea strategică a Silistrei, Dobrogea din punct de vedere etnografic și caracteristicile geologice ale provinciei.

De asemenea, citează surse române și străine care analizează chestiunea Dobrogei și intră în detaliile diplomatice care au dus la reconfigurarea repetată a granițelor teritoriale, vorbind despre iredentismul bulgar și susținând drepturile românilor asupra acestui teritoriu greu încercat de istorie.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 36 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.