#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Marea Neagră”, de Grigore Antipa

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
Precursor al hidrobiologiei în știința românească, dar și în cea internațională, Grigore Antipa este savantul care și-a consacrat mare parte din viață studiului aprofundat al Dunării și Mării Negre, participând în 1893 la o expediție organizată de țările riverane, pe nava Elisabeta, pusă la dispoziția cercetătorilor de regele Carol I.

Cele mai semnificative studii de biologie marină au fost cuprinse în volumul „Marea Neagră”,  editat în 1941, sub egida Academiei Române și din care vă propunem spre lectură volumul I, purtând subtitlul „Oceanografia, bionomia și biologia generală a Mării Negre”.

În 1932, Antipa înființase la Constanța Institutul Biooceanografic, cu cele două rezervații și stațiuni de cercetări, cea de la Agigea (creată de Ioan Borcea) și cea de la capul Caliacra. Institutul avea să se transforme în 1949 în Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole.

O preocupare importantă a savantului a fost studiul potențialului piscicol al Mării Negre (volumul II al lucrării se ocupă pe larg de acest subiect) și, în afară de hărţile şi de figurile din text, lucrarea este ilustrată cu numeroase planşe, reprezentând iconografia peştilor din marea noastră, imagini cu mare valoare științifică și documentară, în parte publicate și în lucrarea lui Antipa despre „Fauna ichtiologică a României”.

Scriind acest volum de peste 300 de pagini, intenţia autorului a fost de a configura un program complet de activitate ştiinţifică, un cadru general de cercetare pentru viitoarele generaţii de naturalişti interesați de biologia Mării Negre. El tratează structura fizică a mării noastre, cu bionomia şi „posibilităţile de trai ce le prezintă ea vieţii organismelor ce o populează”.

Diversele biotopuri au format obiectul observaţiilor și cercetărilor savantului român timp de aproape o jumătate de secol, el aducând prețioase lămuriri cu privire la tainele vieţii marine, un adevărat laborator al naturii pentru experimentarea celor mai dificile şi complicate probleme biologice, dar şi pentru descoperirea mijloacelor practice de exploatare raţională a resurselor acestui colţ de biosferă, care este Marea Neagră.
 
Despre Gabriela TITZ
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 326 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.