#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Școala creiatoare”, de Iosif I. Gabrea

 
 
Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
Pedagog român, preocupat de teoria educației, de pedagogia comparată, de didactica aplicată și de resorturile formării personalității, Iosif I. Gabrea se află printre primii autori de lucrări și cercetări asupra individualității elevului, ca parte a creării unui învățământ modern, centrat pe unicitatea și particularitatea fiecărui destinatar al procesului de predare.

Volumul său de debut, „Şcoala creiatoare”, a apărut în 1927, cu o prefață semnată de George G. Antonescu, prestigios profesor la Universitatea din Bucureşti, director al Institutului Pedagogic Român și fondator al Școlii științifice de pedagogie de la București.

Lucrarea, însumând peste 500 de pagini, susţine și argumentează cu hotărâre și consecvenţă ştiinţifică idealul nobil al personalităţii creatoare care poate fi împlinit doar în cadrul unui învățământ „creiator”, care să afirme un nou model de pedagogie românească.

În prima parte a volumului, autorul clarifică noţiunea de individualitate, așa cum apare ea în filosofie, psihologie şi sociologie. Se ia în discuție natura, factorii şi evoluţia individualităţii, de asemenea importanţa, posibilitatea şi metodele de cunoaştere a individualităţii, precum şi tipurile de individualităţi.

Partea a doua a lucrării studiază noţiunea de personalitate, dezbătând esenţa personalităţii, fundamentul psihologic şi sociologic al personalităţii, raportul său cu valorile culturale, cu progresul şi diferitele forme ale vieţii.

În partea a treia, autorul structurează modul în care a fost văzută individualitatea în pedagogie, de-a lungul vremii, şi mijloacele de abordare a individualităţii conform naturii fiecărui om. Tot în această parte, sunt indicate posibilităţile şi mijloacele de care dispunem pentru realizarea trecerii de la individualitate spre personalitate.

Pentru a oferi un caracter aplicat temeinicei sale cercetări ştiinţifice și a o pune în serviciul neamului, autorul ia în discuție formarea personalităţii naţiunii române, dizarmonia dintre fondul şi forma sa, arătând utilitatea școlii creatoare în armonizarea lor.

Studiul este bogat în material pedagogic și aspctele tratate rămân și astăzi de un real interes, atât pentru ştiinţa pedagogică în general, cât şi pentru şcoala românească în special.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 506 pagini și poate fi descărcat de mai jos.