#DobrogeaDigitală Adamclisi prin ochii lui Nicolae Iorga - „E «Biserica Omului», a lui Adam cel vechiu“

Apărută în 1940, cartea „România cum era până la 1918. Muntenia și Dobrogea“ scrisă de Nicolae Iorga conține notele de călătorie ale savantului român, scrise în stilul său ușor de recunoscut, o combinație fermecătoare între literatură, documentar și memorialistică, cu detalii pitorești despre locuri și oameni trăitori în cele două provincii românești.
 
Unul dintre capitole este dedicat Dobrogei. După câteva zile de călătorie prin Dobrogea, Nicolae Iorga ajunge în satul Adamclisi, unde vizitează principala atracție a localității, Monumentul Triumfal, Tropaeum Traiani.
 
Înainte de a lectura impresiile lui Iorga de la monument, vă invităm să descoperiți povestea istorică a Monumentului Triumfal, dar și a cetății și muzeului din Adamclisi în acest articol, parte a proiectul #Dobrogea143 - de la grecii din Milet la generația Milleannials.

Cetatea Tropaeum Traiani a fost întemeiată de romani, la începutul secolului II după Hristos, pe locul unei vechi așezări autohtone. Istoria acestei cetăți este strâns legată de bătălia din anii 101-102, de victoria armatei romane condusă de împăratul Traian împotriva alianței dacice a regelui Decebal. Lupta a fost crâncenă atât pentru daci, cât și pentru romani.
 
Pentru a marca măreața victorie, Traian decide să ridice în 106 după Hristos un monument triumfal în memoria celor 3800 de soldați care și-au pierdut viața în războiul purtat aici. Împăratul a ordonat ca monumentul să fie amplasat pe un deal, astfel încât să poată fi admirat chiar și de locuitorii din cetatea Tropaeum Traiani. Monumentul a fost inaugurat în anul 109 și este, foarte probabil, opera marelui arhitect Apolodor din Damasc.
 


Nicolae Iorga, istoric desăvârșit, puncta din anii 1940 importanța deosebită a locului, insitând că acesta ar trebui pus mult mai mult în valoare. Savantul notează în lucrarea sa în capitolul „Constanța“ primele impresii după vizitarea cetății. Redăm mai jos câteva paragrafe din capitol:
 
„De odată sântem într’un teren modâlcos. Sate se revarsă pe muchi de lut, între copacii cari au reapărut, după atâta întrerupere. Movila e lângă movilă, mari cocoaşe ale pământului. Peste o spinare de deal este însă una, imitând, visibil, pe acelea ale naturii, care nu e întâmplătoare. Marea umflătură se ridică dintr’un teren care pretutindeni scoale colţi de veche piatră sură.
 
E «Biserica Omului», a lui Adam cel vechiu. Adamclisi. Adecă monumentul lui Traian, centrul, mărturisitor de biruinţă, al cetăţii «trofeuIui», Tropaeum Traiani.
 
Tocilescu l-a despoiat de asprele scene de luptă, care se află acum la Bucureşti, în Parcul Carol. Cât a rămas, impune. Simţi că te afli pe un pământ de o altă istorie decât a Elenilor de pe ţermul Euxinului. Ţi-o spune şi aspra piatră de pe margenea drumului, unde s’a găsit un lagăr constantinian. După aşezarea locului înţelegi, oricare ar fi sensul precis al biruinţii, de ce aici s’a cheltuit truda, comemorativă, a împăratului iberic.
 
În adevăr trei lumi erau de legat: cea dacică de Apus, lumea moesică de pe malul drept, de mult cucerit şi consolidat, şi acea lume comercială, mult mai veche şi atât de înalt desvoltată, a coloniilor greceşti de pe malul mării. Această regiune învălmăşită, potrivită pentru apărare, acest nod de modâlci argiloase, care, în acelaşi timp, oferia, prin rodnicia pământului, prin bogăţia vegetaţiei de arbori, condiţii favorabile pentru o aşezare, putea fi un centru, un centru roman.
 
Simplă şi dârză, sigură de sine, gata de răspuns la orice ofensă şi la orice ofensivă, aşa e aşezarea de la Tropaeum. Ce păcat că nu înţelegem azi ce se poate face aici! Şi ce păcat că din grija noastră pentru cetatea lui Traian n’a rămas decât sătişorul românesc, cu oameni inteligenţi, vioi, dar săraci, ruinele lăsate de năvălirea bulgărească, terenul desfundat de archeologi şi un mic Museu, întemeiat de Pârvan, pănă la care e greu de străbătut. O, cum nu ştim unde să punem mândria noastră!“
 

 
Sursă foto: „România cum era până la 1918. Muntenia și Dobrogea“ de Nicolae Iorga
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Enisala prin ochii lui Nicolae Iorga - „Cetatea stă în vîrful unui munticel care se mîntuie cu lespezi cenuşii, gălbii, roşietece“

Tropaeum Traiani, reper latin al României și emblema milenară a Dobrogei (galerie foto+video)