#DobrogeaDigitală Anghel Saligny, „corifeul unei generații spornice”

• Pe 19 aprilie 1854, se năștea Anghel Saligny

Simbol al modernizării Dobrogei și nu numai, inginerul și inventatorul Anghel Saligny a fost, așa după cum l-a elogiat și Nicolae Iorga, „unul din corifeii unei generaţii
spornice, a mănunchiului de creatori căruia-i datorăm ... ce are şi...ce poate astăzi ţara."

Considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, Saligny se află printre întemeietorii ingineriei românești.

Lucrarea sa cea mai importantă, care a adus două mari inovații (sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcție pentru tabliere) a fost podul peste Dunăre de la Cernavodă, cel mai lung din Europa, la acea vreme, proiectat în 1888 și construit între 1890 și 1895. Lucrarea de uriașă anvergură a devenit o efigie a Dobrogei și a României.

Între anii 1889 și 1909, Saligny a condus și lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând stația de petrol și silozurile de cereale, având o capacitate de 30.000 tone, mai mari chiar decât cele din porturile Marsilia şi Genova.

Anghel Saligny s-a născut pe 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Galați, din tată francez și mamă poloneză. Părinții săi se stabiliseră în România și înființaseră la Focșani un pension privat.

După ce absolvă liceul la Potsdam (Germania), Saligny se înscrie la Facultatea de Astronomie din cadrul Universitătii din Berlin, dar, după un an de studiu, simte nevoia unei reorientări și îi scrie tatălui său: „Astronomia este frumoasă, dar eu vreau să fac ceva pentru ţara care ne-a dat azil”. O decizie care i-a schimbat destinul și a pus temelia unor realizări strălucite pentru România. Se va înscrie, ca atare, la Școala Politehnică de la Charlottenburg, lângă Berlin, pe care o va absolvi în numai doi ani. În 1874, la numai 20 de ani, Anghel Saligny era deja inginer constructor și se remarca ca un adevărat profesionist.

Deşi primea o ofertă foarte tentantă de a lucra în Germania, Anghel Saligny hotăra să se întoarcă în ţară, unde, la 1 ianuarie 1876, era numit inginer în Ministerul Lucrărilor Publice, primind și cetățenia română.
În 1884, devine Șeful Catedrei de Poduri din cadrul Școlii Naționale de Poduri și Șosele. În 1892 este ales membru corespondent al Academiei Române, căpătând statutul de membru activ în 1897. Între 1907-1910, Anghel Saligny a deţinut preşedinţia prestigioasei instituţii. Director adjunct în Serviciul de Poduri şi Şosele încă din 1891, Anghel Saligny este numit în 1895 director general al Căilor Ferate Române. În perioada 1901-1910, conduce Direcţia Generală a Porturilor şi Comunicaţiilor pe Apă. În 1909, Anghel Saligny conduce lucrările celui de-al treilea Congres Internaţional al Petrolului, găzduit de capitala României.

După aderarea sa la Masonerie, în anul 1908, Anghel Saligny este numit Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare. Deține portofoliul de ministru al Lucrărilor Publice în guvernele Constantin Coandă şi I.I.C. Brătianu.

Din iniţiativa lui Anghel Saligny, cu începere din anul 1879, se înregistrează zilnic cotele apelor în toate porturile dunărene.
 
În ziarul „Cuvântul” (I, nr. I, 18 decembrie 1905), antologat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, am descoperit un interesant articol intitulat „Cestiuni de edilitate”, care face referire la propunerea lui Saligny de a construi un dig submersibil, menit să lărgească plaja din Constanța și să evite eroziunea costieră:
 

„Instalaţiunea băilor de mare, la Mamaia, fiind de o covârşitoare însemnătate pentru oraşul Constanţa, este nevoe ca un examen amănunţit să fie făcut şi să se pună în adevărată lumină condiţiunile în care o asemenea lucrare a putut fi întreprinsă şi consecinţele ce pot decurge din îndepărtarea băilor de mare la aproximativ 9 kilometri de oraş.
Când actualul consiliu comunal a intrat în exerciţiul funcţiunilor sale la Ianuarie a.c., se afla la primărie un proect întocmit de unul dintre cei mai eminenţi tecniciani a ţărei, cunoscut şi în străinătate ca inginer fruntaş, d. A. Saligny.
Acest proect cerut d-lui Saligny de către d. Cr. Georgescu, primarul Constanţei, avea menirea de a da mijloacele potrivite pentru apărarea malurilor despre nordul oraşului, care precum se ştie surpându-se necontenit, provoacă mistuirea clădirilor ridicate în acele părţi.
Lucrarea datorită d-luI Saligny este o operă minunată, care odată realizată nu numai că va apăra de distrugere o sumă de proprietăţi învecinate cu marea, dar încă va permite înfiinţarea unui quartier nou de toată eleganţa şi a unui bulevard lung de peste 2 kilometri, care şerpuind dealungul mărei, va servi ca plimbare de atracţiune atât pentru orăşeni cât şi pentru vizitatorii vremelnici ai portului nostru.
Proectul d-lui Saligny, pe lângă aceste avantaje de o netăgăduită însemnătate, mai conţine şi o parte capitală; el resolva o problemă care era la ordinea zilei, aceea de a determina posiţiunea viitoarelor băi de mare ale oraşului. Se ştie în adevăr că basinul din portul nostru, destinat la manipulaţiunile petroleului, se află în imediata vecinătate a viilor oraşuluI; a fost dar nevoe să se aşeze instalaţiunile şi rezervoriile indispensabile exportului petroleului în apropierea acestui basin şi deci al viilor, adică pe plaja care se întinde dealungul lor; aşa fiind, trebuia să se prevază că băile de mare ce erau tot pe acea plajă, vor trebui mutate de acolo.
Profitând de experienţa'i bine cunoscută, apoi de observaţiunile culese cu ocaziunea construirei portului de la Constanţa şi a celui mai mic de la Mangalia, d. Saligny a ajuns la conclusiunea, că cu ajutorul unui dig submersibil, aşezat în mare şi anume potrivit, se pot produce cu mică cheltuială şi în timp scurt potmoliri de nisipuri şi deci formaţiunea unei plaje artificiale, în ori şi ce parte după coasta dealungul căreia urmează să se facă apărările şi bulevardul proectate de d-sa. Costul digului submersibil propus de d. Saligny este de maximum 30 mii lei.
Cu ajutorul acestui dig nisipurile purtate de curentele mărei pot fi oprite în loc, producând o plajă ce s'ar fi întins cu câteva sute de metri în mare. Locul ales de d. Saligny pentru aşezarea digului proectat era cam în dreptul bisericei greceşti, aşa că s'ar fi putut obţine o plajă întinsă, în oraş, la câteva sute de metri numai de hotelul Carol, în imediata vecinătate a pieţei Independenţei nu mai era nevoe, băile de mare fiind la centru, ca municipalitatea să îngrijească de mijloacele de transport la băi; nici publicul nu mai era nevoi să cheltuiască şi să suporte îmbulzeala supărătoare în vagoane, înfierbântaţi de o căldură caniculară.
În fine, fapt important, nu era în legătură facerea plajei cele noi cu esecutarea întregului plan al d-lui Saligny, nu trebuia aşteptată esecutarea lucrărilor de apărare a malurilor, nici terminarea bulevardului pentru a se realiza noua instalaţiune de băi de mare; era hotărît şi se putea face în mod cu totul separat digul submersibil în condiţiunile de cost mai sus arătate, se putea face asemenea un drum de comunicaţiune dealungul coastei, care la extremitatea stradei Ceres nu este nici măcar tare ridicată, cu preţul de 15-20 mii lei. Aceste două lucrări erau singure deocamdată necesare.”

Sursa foto: imagoromaniae.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

#DobrogeaDigitală: Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanța - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“
 

Galerie foto: