#DobrogeaDigitală „Condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică”

 
Răsfoind seria profesorului Petre T.Frangopol „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, aflată, spre lectură integrală, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, am descoperit un articol scris în 2002 și publicat în volumul II, în secțiunea „Universitatea şi Cercetarea Ştiinţifică: Efervescenţă în Europa, nepăsare în România”.

Un subcapitol consistent și asumat ia în discuție acțiunile care ar trebui întreprinse de urgență de către Ministerul Educației, pentru a mai salva ce este de salvat în sistemul de învățământ autohton.
Din nefericire, chiar dacă între timp suntem membri deplini ai structurilor euro-atlantice, chiar dacă unele lucruri s-au mai așezat/scuturat, nu s-au făcut pași fundamentali în direcția unor reforme adevărate, iar previziunile dramatice și tonul amar al profesorului Frangopol, din urmă cu aproape două decenii, încă sunt valabile.
Condamnând imobilismul gerontocrației universitatare, precum și alte tare care împiedică modernizarea școlii românești, autorul se întreabă indirect „De ce sunt intelectualii laşi” și evocă articolul cu același titlu al lui Mircea Eliade, apărut în perioada interbelică și ale cărui idei sunt și astăzi actuale.
 

„Înainte de a fi prea târziu, MEdC ar trebui să intre, de acum pe făgaşul natural al menirii sale şi să înceapă să redreseze cu mijloacele pe care le are la îndemână acest sector vital al României. Altfel, nu va mai avea interlocutori de performanţă, chiar dacă vor exista fonduri şi reintrarea, dacă se va dori, a României în clubul select al intelectualităţii ştlinţifice europene, va suferi o amânare de cel puţin una sau două generaţii.
Spiritul de fair play, ca fost sportiv de performanţă al d-lui ministru Valeca, încă tânăr, ar da o şansă acestei acţiuni de începere a evaluării şi reformării cu adevărat a Universităţii şi cercetării româneşti după criterii UNICE, standardizate, verificate internaţional (aşa cum au făcut deja toate ţările din jurul nostru) şi nu după criterii parohiale, de partid sau personale cum se practică astăzi şi care au condus la situaţia intolerabilă în care am ajuns, condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică fiindcă ne-am raportat mereu la «realităţile româneşti».
Mulţi universitari şi cercetători de bună credinţă îşi pun ultima speranţă numai în Europa, fiindcă odată admişi în structurile ei, aceasta va face ordine şi în curtea noastră.
O mare parte a universitarilor valoroşi, dar şi a celor mai puţini dotaţi, fac compromisuri pentru a nu supăra pe cei din jur. Dorinţa lor, şi nu numai a lor, este ca ei să se simtă bine, să poată obţine un grant cât de mic, să poată pleca pe banii acestuia în străinătate, să aibe un post de conducere cu ceva avantaje şi, să ... nu îi întrebe nimeni de rezultate. Aceştia ar trebui să citească articolul lui Mircea Eliade, De ce sunt intelectualii laşi? publicat iniţial în revista Criterion, nr. 2, 1934 şi republicat de revista pe Internet Asymetria, nr. 3, din ianuarie 2002, ale cărui idei sunt actuale şi astăzi.
Ar trebui ca cea de a IV-a Conferinţă Naţională a Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior să constituie un început al redresării Universităţii şi cercetării româneşti în perspectiva integrării noastre în NATO şi UE. În jurul unei mese rotunde, să fie invitaţi profesionişti atestaţi, de toate orientările, toţi cei care au de spus ceva, pot şi doresc să pună umărul la efortul de evaluare a şcolii româneşti. Nu trebuie uitaţi tinerii şi cei grupaţi deja în jurul revistei Ad Astra. Iar concluziile rezultate din ideile şi sugestiile participanţilor, să fie mediatizate pentru a nu fi ulterior uitate sau ignorate, aşa cum demonstrează «realitatea românească».
Este evident că imobilismul este contraperformant şi caracterizează gerontocraţia universitară românească ce ocupă 98% din funcţiile comitetelor de decizie la toate nivelele şi îşi împarte nestingherită de nimeni şi nimic funcţii, fonduri etc. Rădăcinile ei colaboraţioniste cu structuri securiste şi nomenclaturiste înainte şi după 1989, sunt binecunoscute şi de aceea trebuie să părăsească scena, să o cedeze tinerilor străluciți care altfel ne părăsesc ţara. Dacă dorim o modernizare a şcolii româneşti.
Dacă ....”

 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.II
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto (rol ilustrativ): unibuc.ro


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală: Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”​
 
#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”