#DobrogeaDigitală «Dece la învăţarea limbii latine şi a celei elene e nevoe de nuia, dar Ia franceză şi la italiană nu?»

 
 

• George G. Antonescu a fost un pedagog român care a trăit între 1882 – 1953 și a predat la Universitatea din București. O bună vreme a fost și director al Institutului Pedagogic Român.

 
Volumul „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“  este semnată de George G. Antonescu (n. 1882 – d. 1953), pedagog român, profesor de pedagogie la Universitatea din Bucureşti şi director al Institutului Pedagogic Român. Autorul a publicat cartea în anul 1927 la editura „Casei Școalelor“.
 


În cele 540 de pagini sunt tratate subiecte de maximum interes pentru domeniul pedagogiei, semnatarul cărții abordând diferite problematici, plecând de la începuturile istorice ale pedagogiei și ajungând la stadiul acesteia din anul 1927. Antonescu creionează ideea principală pe granița dintre „pedagogia veche“ și „pedagogia modernă“.
 
„Convinşi prin urmare de faptul că pedagogia prezentului este o desvoltare evolutivă a celei din trecut şi de acela că în pedagogie trebuie să luptăm pentru progres şi evoluţie, dar în acelaş timp contra pornirilor revoluţionare, facem în lucrarea de faţă - pe baza diferitelor sisteme pedagogice, aparţinând secolelor XVII, XVIII şi XIX - expunerea critică a doctrinelor fundamentale ale pedagogiei moderne, cari, pe deoparte au sintetizat diversele tendinţe pedagogice şi filosofice ale timpului, în care s’au produs, iar pe dealta, au deschis perspective largi şi luminoase gândirii pedagogice ulterioare şi au exercitat o influenţă hotărîtoare asupra mişcării pedagogice a timpului nostrum“, se punctează în începutul cărții.
 
Cartea este structurată în zece mari capitole după cum urmează:
 
I.Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke
III.Filosofia şi pedagogia Iui I. A. Comenius
IV.Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul .
V. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
VII. Goethe. Idealul său pedagogic
VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
X. Filosofia şi pedagogia lui Herbert Spencer

   
 
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke

„Locke îşi face studiile secundare la o şcoală din Londra şi pe urmă trece la universitatea din Oxford, unde studiază ştiinţele naturale, filosofia şi medicina, specializândii-se mai ales în medicină şi filosofic.

Asupra şcoalei timpului său are, prin propria experienţă, o impresie foarte rea. In câteva cuvinte, şcoala engleză din epoca lui Locke s’ar putea caracteriza astfel: eră o şcoală, care ţinea mai mult la tradiţie, decât celelalte şcoale din Europa şi de aceea ea suferea încă de influenţa culturii medievale.

Este drept că umanismul exercită oarecare influenţă asupra şcoalei engleze — însă o influenţă superficială — dat fiind că şcoala engleză, pe lângă faptul că era tradiţionalistă, eră şi mai izolată de restul culturii europene, decât şcoala italiană, franceză, germaiiă, despre care am putea zice că merg împreună cu progresul culturii.

De asemenea, curentul umanist, care a pătriins în Anglia, mai târziu decât în celelalte ţări, constă mai ales într’un adaos cantifatiu de studii Ia programul şcolar, insistându-se mai mult ca până atunci asupra limbilor clasice.

Insă, concepţia umanistă despre valoarea individualităţii şi libertatea raţiunii omeneşti, care încercă să transpună idealul antic în societatea modernă, nu eră reprezentată în şcoala engleză. Prinurmare totul se reduceă la un studiu formalist al limbilor clasice. In contra acestui sistem se ridică Locke, spunând că «se face prea mult caz de puţina latinească şi grecească, care se învaţă, că se pierde prea mult pentru acestea şi se produce prea multă nelinişte printre elevi fără nici un scop, că pare că nuiaua este singurul element de educatie, iar învăţarea unei limbi sau două, este singurul scop al educaţiei.

Locke s’a revoltat şi în contra acestui sistem, prin cuvintele următoare:

«Dece la învăţarea limbii latine şi a celei elene e nevoe de nuia, dar Ia franceză şi la italiană nu ? Copiii învaţă şi nebătuti dansul şi scrima, ba chiar şi la aritmetică şi la desemn se străduesc destui şi fără de bătae. Acestea pot deşteptă în noi bănuiala, că trebue să fie cevă străin în şcoalele latineşti, fie în lucrurile ce li se cer. nenatural şi respingător pentru vârsta aceasta, fie în metodele aplicate acolo, fiindcă nu-i putem face să înveţe fără de asprimea nuelii, şi chiar şi cu aceasta merge foarte cu greu»

«Trebue să mărturisesc cu regret adesea dureros, starea nenorocită a copiilor din Mărea Britanie, când consider ignoranta şi mărginirea celor mai mulţi institutori ai noştrii...

«Cine a trecut prin acest sistem de educaţie trebuie să fi văzut adesea cum un copil cuprins de ruşine, cu |fata palidă, disperat, cu ochii plini de lacrimi, îşi îndreaptă privirea şi se aruncă în genunchi în fata unui neîndurat încăpăţânat, pentru a dobândi iertare de faptul că nu a spus bine cantitatea unui vers latinesc; copilul este pedepsit: şi ziua următoare comite aceeaş greşeală; şi în a treia zi tot aşâ, cu,aceeaş consecinţ㻓
   
 
Sursa foto: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici“ - Ce este într’adevăr un savant?
 
#DobrogeaDigitală: Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne