DobrogeaDigitală Dobrogea „nu are samăn în Europa”

Cucerit de pământul Dobrogei, pe care avea să-l imortalizeze într-o importantă lucrare apărută în 1939 („O ţară din poveşti”), academicianul Ion Simionescu, celebru geolog și paleontolog din prima jumătate a secolului trecut, publică în revista „Analele Dobrogei”, numărul 3 din 1920, un amplu material despre provincia românească dintre ape, alcătuind un tablou pitoresc, nu lipsit de poezie, al tărâmului binecuvântat cu o diversitate fascinantă de neamuri, religii, reliefuri, floră și faună.
 


„Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei și a călcat mai îndelung pământul ei, observând oameni, locuri şi lucruri, acela nu va lua drept exagerare părerea că ea nu are samăn în Europa.
Ai crede că un uriaş din vremea legendelor, vroind să facă o jucărie pentru vre-un copil de al său, a făurit acest pământ scump nouă, încingându-l cu lanţ de ape din trei părţi.

Pământul ei este, în miniatură, o adunătură de tot soiul de reliefuri, întâlnite în largul lumii. Ici munţi, mai încolo dealuri, podișuri, şesuri. Ici bolta largă a unui munte de granit, dincolo piramida de porfir a Consulului. Lângă Măcin se ţin şire de şire; mai spre Mănăstirea Cucoşului podişuri înalte de roci eruptive; spre margine «munţi» răzleţi ca De-nis-tepe. Pretutindeni varietate de forme, de culori, de îmbrăcăminte. Creasta de lângă Camena contrastează prin porfirul roșcat, desgolit, cu pădurile dese din spre Ceamurlia; ciriteii zdrenţuiţi numai spini,  strânşi grămadă, susţinându-se reciproc, de pe spinarea Beştepei, par cerşitorii vegetali  faţă de teii mari, tufoşi dintre Meidanchioi și Nicoliţel.
De te scobori mai spre sud, dealurile cu spinarea ca netezită cu mâna, sunt numai ogoare şi pășuni. Rar, spre vârful lor, piatra de desupt iese la iveală. Dacă îţi îndrepţi paşii către Sarinasuf, şesul tntins e una cu luciul mării.

Spre nord, svârcolirile cele mai vechi ale pământului au ridicat munţii; spre sud, păturile din pământ nu au fost decât ușor înălţate sau lăsate, când oprind valurile mărilor trecute, când înlesnindu-le să înainteze până la poalele munţilor mai falnici de cât azi.

D'apoi variaţia apelor? Spre răsărit Marea Neagră mărgineşte Dobrogea cu azurul valurilor liniştite; spre apus bătrânul Istru îi mângâie coastele cu lenevitele lui ape, pe când spre nord delta, numai stuf, ascunde svâcniturile unei vieţi bogate, la care iau parte pământul care se naşte şi vietăţile care îl împodobesc.

În munţi, izvoarele gâlgâie mai adesea: în dealuri, unde şi unde, aşa de rar, în cât e loc de slavă pentru Creator; mai la sud stropii rari de ploaie cu sgârcenie sunt supţi şi duşi la adânc: apa rece se scoate cu lanţuri lungi trase de cai; este magnetul chemător de oameni. Spre nord râurile curg în văi largi, umbrite; spre sud, vremelnic, în brăzdături adânci, cu malurile apropiate, miniatura vestitelor văi din Colorado. Peste tot se întinde un cer mai adeseori senin; când norii nu-l întunecă, soarele se uită lung îndărăt, răspândind pe cer ca şi peste ţarini, mantia de purpură a asfinţitului.”
 

#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 3, nr.4, 1920
#I.Simionescu
Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto (cu rol ilustrativ): captură youtube/TVR Cultural

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială