#DobrogeaDigitală In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

 

• Constantin C. Moisil a fost un profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei. În anul 1948 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. 
• A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele. De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale. 

Constantin C. Moisil s-a născut pe data de 8 decembrie 1876, în Năsăud, Austro- Ungaria și s-a stins din viață la 81 de ani, pe 20 octombrie 1958, la București, în România.



A fost fiul lui Constantin Gr. Moisil, nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil, publicist român, membru de onoare al Academiei Române din anul 1943, a fost unchiul său.

Astăzi se împlinesc 63 de când Constantin C. Moisil a trecut în neființă. Prin activitatea sa profesională s-a făcut remarcat și apreciat atât de contemporanii săi, dar și de cei din zilele de astăzi. A pus bazele primei școli din România care studiază monedele, deschizând astfel o nouă poartă către a afla instoria completă a neamului românesc.

Numele său semnează titlurile unora dintre cele mai importante materiale istorice. În biblioteca viruală ZIUA de Constanța, regăsim și noi câteva titluri ale articolelor.

Pentru volumul „Dobrogea nouă pe căile străbunilor“ (volumul I), de V. Stroescu şi N. Pantely Stanciu, apărut în anul 1924, Constantin C. Moisil a redactat prefața în care vorbește despre Dobrogea.

„O descriere a Dobrogei Noui - a Cadrilaterului pentru realipirea căreia s-a depus atâtea sforţări şi pentru a cărei păstrare s-a vărsat apoi atăta sânge, nu poate fi decât binevenită astăzi, când în toate straturile poporului nostru se manifestă o dorinţă arzătoare de a ne cunoşte cât mai bine ţara, de a ne  înţelege cât mai mult unii pe alţii. Dacă numele de „Cadrilater“ dat părţii de sud a Dobrogei este un termen militar, în schimb numele de „Dobrogea Nouă“  este o simplă expresie administrativă, care arată numai, că această parte a fost alipită mai în urmă la Patria-mumă. Dar de fapt  Dobrogea „Nouă“ şi cea „Veche“ formează o singură regiune, din punct de vedere geografic şi în multe epoce ale istoriei au format şi din punct de vedere administrativ un singur tot.

În tot cursul antichităţii, ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră până la Silistra şi până la Vama era o singură ţară: Sciţia mică (Scylhia minor), iar în evul mediu până la cucerirea turcească, a fost o singură „eparhie“ a imperiului bizantin.

Dacă după aceea s-a divizat în diferite unităţi administrative, dacă popoare străine au fost colonizate printre locuitorii băştinaşi de origină traco-romană şi dacă Ia 1878 partea de jos a fost despărţită de cea de sus care s-a alipit la statul românesc, aceasta nu însemnează că unitatea milenară a provinciei a fost distrusă, nici că predominaţia etnică şi culturală a Românilor dobrogeni a fost prea mult ştirbită. Au fost de ajuns cei câţiva ani de vieâţă comună ce au urmat anexiunii din 1913, pentru ca spiritul culturii româneşti să străbată adânc şi în Dobrogea „Nouă“ şi să o contopească iaraş cu provincia de care fusese ruptă timp de trei decenii şi jumătate.
Deaceea descrierea Dobrogei Noui prezintă o importanţă cu totul deosebită; ea ne va arăta şi cât de mult a fost înstrăinată această regiune, şi până la ce grad s-a putut infiltra aci cultura românească.

 
 
În volumul „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, de Constantin I. Brătescu, apărută în 1928,  profesorul director General al Arhivelor Statului a redactat o broșură intitulată „Introducere in numismatica Dobrogei“

„O tratare științifică a monetelor vechi din Dobrogea începe odata cu publicațiile marelui munismat austriac, iezuitul Iosif H. Eckel. În opera sa fundamentals: Doctrina numorum veterum, aparută la Viena în 1786, Eckel descrie și un număr de monete emise de cele patru orașe vechi dobrogene: Istria, Callatia, Tomi si Dionysopolis. Deasemenea în Catalogul cabinetului imperial din Viena și în alte câteva lucrări mai mici ale lui găsim menționate și descrise monete dobrogene. Se înțelege că atât descrierile, cât și considerațiile numismatice și istorice ale lui Eckel sunt totdeauna exacte, precise și vrednice de toată încrederea, ceea ce contrastează mult cu ușurință și lipsa de preciziune a lui Vaillant.

Cele privitoare la tezaurele monetare descoperite acolo le-am adunat și publicat noi sub titlul de Monete și tezaure monetare din România; iar altele le-am descris în „Convorbiri Literare“. Monetele pe cari le-au dat la iveală săpăturile făcute de V. Pârvan la Ulmetum s’au publicat în «Analele Academiei Române». lar câteva tezaure descoperite în anii din urmă au rămas până acum nepublicate.

Și mai reduse sunt informațiile despre monetele bizantine și medievale găsite în Dobrogea și numai despre monetele vechi românești de acolo avem oarecari relații mai complecte. Ele au fost date de noi în mai multe studii asupra tezaurelor de monete vechi românești descoperite în diferite regiuni ale Dobrogei, tezaure care dovedesc nu numai stăpânirea efectivă a Domnilor români asupra acestei provincii, dar și întinsă circulație a monetelor românești în comerțul de tranzit de aici.

După cum se vede, dintre toate monetele dobrogene, cele ale orașelor grecești au atras mai mult atentiunea învățaților; celelalte nu au fost decât prea puțîn urmărite și numai o mică parte au fost studiate. Cu toate acestea pentru cunoașterea istoriei Dobrogei este de mare importantă să se știe, ce fel de monete s-au găsit în diferite localități și deci ar fi de dorit, că descoperirile de monete dobrogene să fie urmărite de aproape și totdeauna când se publică descrierea lor, să se menționeze locul de proveniență.“

 
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#citeșteDobrogea: 141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
#citeșteDobrogea: Numismatica în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța