#DobrogeaDigitală Ion Bănescu, „un român inimos şi luminat”

Se împlinesc în aceste zile 111 ani de la moartea unui vizionar.

Profesorul Ion Bănescu, deși moldovean de origine, a sosit în Dobrogea imediat după revenirea provinciei sub administrație românească, fiind numit subrevizor și apoi revizor şcolar pentru districtul Constanţa (în 1880).

Cu studii serioase de drept, litere și istorie, el este cel care va înfiinţa la Constanţa prima şcoală normală de învăţători şi institutori, pe care o va conduce în calitate de director între anii 1893-1896. Va fi profesor şi apoi director al prestigiosului gimnaziu „Mircea cel Bătrân”, înfiinţat la 1 septembrie 1896 și transformat în liceu în 1911.

Intră în administrație la 1 ianuarie 1900, îndeplinind funcția de  preşedinte al Comisiei Interimare a oraşului şi apoi consilier comunal, pentru ca, în februarie 1905, să ajungă primar al Constanței.

În mandatul său de doar doi ani, Bănescu reușește să concentreze o activitate de veritabil „ctitor” al Constanței moderne. Sistematizarea  oraşului, cu ordonarea străzilor și zonarea localității pe funcţii economice (rezidenţială, comercială, industrială, turistică), primele amenajări turistice la Mamaia şi promovarea ei ca staţiune, iluminatul public pe străzile Constanţei, alimentarea oraşului Constanţa cu apă provenită din Dunăre, lucrările de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a falezei ca bulevard de promenadă, inițierea lucrărilor de construcţie a Cazinoului și a primei uzine electrice din oraș – sunt doar câteva din realizările sale impresionante, evocate și de Petru Vulcan într-un articol intitulat „Ion Bănescu și orașul Constanța”. Textul, apărut în revista „Ovidiu”, V, nr. 9, din noiembrie 1905, este indexat de istoricul Stoica Lascu, în volumul .

„Hotărăndu-ne să ilustrăm acest număr cu portretul D-lui Ion Bănescu, Primarul oraşului Constanţa, am căutat mai mult un prilej să aducem în discuţiune starea Constanţei în trecut şi în prezent, cum şi progresele ce s'au realizat sub diferiți primari, din punct de vedere estetic şi util.
Dar chiar dacă ne-am fi mărginit numai la activitatea persoanei d-lui Bănescu, n'am fi putut-o face, fără să zugrăvim o pagină însemnată a oraşului nostru, cu istoria căruia să confundă şi numele d-lui Bănescu, un român inimos şi luminat a cărui ţintă nu-i alta de cât să-l învrednicească Sfântul să-şi vază Constanţa înflorind ca o floare în glastră, îngrijind-o şi muncind pentru îndestularea ei cu apă bună, băutoare şi higienică, cu strade şi trotoare numeroase, cu canalizare şi iluminare suficientă, în fine cu tot ce se cere unei cetăţi moderne, demne de a adăposti între zidurile ei pe urmaşii divului Traian.

Fireşte, trebuia să vie în fruntea cetăţei o fire eminamente naţionalistă, în inima căreia vibrează cel mai cald şi mai sincer patriotism, care să-l doară sufletul pentru tot ce e al nostru, spre a ne învrednici Cerul şi pe noi să zicem: în fine a început a se simţi viând românismul în Constanţa.
Da, noi cunoaştem Constanţa şi sub altă faţă. Nu-i mai mult de cât un deceniu de atunci când am călcat pentru prima oară în Tomis-ul lui Ovidiu şi cercetând cu ochii împrejurimile statuei lui, trăgănd cu urechea în dreapta şi'n stânga, am putut auzi cuvântându-se toate limbile, nu mai românească nu, în cât fără voe am exclamat triști: vai, în care parte a Anatoliei ne găsim aci ? Într'adevăr aşa şi era. Marii proprietari şi comercianţi de cereale, manufactură, băcănie, reprezentanţii industrii, în fine întreaga mişcare a «agorei» era şi este străină, ca probă dăm o mie de lei premiu aceluia care ne va arăta chiar în prezent un băcan român în toată Constanţa.
Românismul era reprezentat printr-o infimă parte a funcţionarismului, căci şi aci, grecii în deosebi, se aciuaseră pentru totdeauna în diferitele administraţiuni.
Mai puteai vedea pe român în uniformă, în rândurile armatei şi atâta tot.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

O aristocraţie română de baştină constanţiană n'a existat în locul de exiliu al lui Ovidiu şi în lipsa ei s'a format aristocraţia biocratică care s'a aliat în moravuri şi în toate cu societatea parvenită greco-levantină. Această aristocraţie de origină străină a inoculat în aristocraţia noastră biurocrată disprețul de limba maternă şi de tot ce e românesc, şi astfel această din urmă a ajuns în curând să-şi uite limba strămoşească şi să se alieze prin sânge cu vrăjmaşii neamului nostru […]
Dar D-zeul părinţilor noştri cari ne-a mântuit de furia atâtor popoare barbare, ne-a scăpat şi de acest reu şi într'o bună zi ne-am învrednicit să vedem în fruntea acestei comuni un primar român neaoşi, fost revizor şcolar al acestui judeţ, fost director gimnaziului local, fost advocat, ajuns popular în oraşul acesta prin verva lui oratorică, încălzind şi însufleţind mulţimea prin ideile şi simţimintele sale expuse cu măestrie în faţa auditoriului. Acesta este Ion Bănescu. N'avem nevoe să-i facem biografia, de aceea nu ne-am interesat să ştim unde s'a născut, de câţi ani e, ce studii are. Nouă ni-i de ajuns să ştim că înainte de toate e român din cei cu tărie sufletească pentru ca să ne bizuim pe el şi să sperăm că va lecui toate rănile cauzate de cutremurul din trecut, şi va face că acest oraş să atingă culmea progresului visat de bunii români. Voiţi dovezi ? Să dăm în treacăt câteva: instalaţiunea splendidă a băilor Mamaia, care poate fi privită ca o fală a Constanţei. Turnurile pavilioanelor şi al gărei pe limba acea de nisip ce se numeşte Mamaia, care cuprinde cea mai minunată plaje din lume, se înalţă ca în lumea bazmelor. Stradele în partea de sus a oraşului încep a-şi avea trotoarele lor şi cetăţenii nu pot de cât să binecuvinteze că au scăpat de marile noroae. Tot pentru acea parte a oraşului s'a votat în budget de către actualul consiliu, fondurile necesare pentru construirea unui local de biserică care să deservească trebuinţele religioase ale populaţii din acea parte a oraşului. Tot d-l Bănescu intervine pe lângă consiliu pentru subscripţia naţională de lei 500, spre a veni în ajutorul familiilor celor asasinaţi de bandiţii greci în Macedonia. Tot pe urma activităţei sale vom avea apă potabilă în Constanţa şi câte alte îmbunătăţiri cari îi fac cinste. Constănţenii nu s'au înşelat în persoana d-lui Ion Bănescu onorându-l cu voturile lor, căci figura această se prezintă cu destoinicie şi îşi îndeplineşte mandatul ce i s'a încredinţat cu toată conştinciositatea. Activ şi de o energie rară, Bănescu poate fi cu drept cuvânt socotit unul din cei mai destinşi primari ce i-a avut Constanţa.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: constanta.ro
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală Ultimele clipe de viaţă ale unuia dintre cei mai importanţi primari ai Constanţei - Ion Bănescu

#scrieDobrogea Ion Bănescu, primarul-învățat care... a inventat stațiunea Mamaia (galerie foto)