#DobrogeaDigitală Nicolae Iorga, „cel dintâiu șef de guvern, care se interesează de monumentele antice ale Dobrogei”

• Un articol din revista „Analele Dobrogei” trece în revistă realizările remarcabile, pe tărâm arheologic, ale anului 1931

Revista „Analele Dobrogei” din 1931 (anul 12, fasciculele 1-12) https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/analele-dobrogei-anul-12-fasciculele-1-12-1931-1937.html
apărea cu dedicația „Lui Nicolae Iorga. Omagiu”.

Era anul în care marele istoric împlinea 60 de ani și era numit  prim-ministru al României, la cererea lui Carol al II-lea, care se întorsese din exil pentru a-și înlocui fiul, pe Mihai I.
Într-un articol intitulat „Noutăți archeologice dobrogene”, profesorul docent Radu Vulpe trece în revistă realizările anului 1931 cu privire la cercetările arheologice în provincia dintre Dunăre și Mare, detaliind cercetările și descoperirile remarcabile făcute la Histria, Tomi, Callatis, Hagighiol sau Atmageaua Tătărească.

Apreciind implicarea prim-ministrului în campania de săpături și cercetări de la Mangalia, autorul îl consideră pe Iorga „de la Kogălniceanu încoace, cel dintâiu şef de guvern, care se interesează de monumentele antice ale Dobrogei”.
 
„În cursul anului 1931, Dobrogea a fost teatrul unor evenimente archeologice importante. Săpăturile de la Histria, cu expoziția rezultatelor lor de la Bucureşti şi cu comunicarea d-lui Lambrino despre inscripția lui Agathocles, sarcofagul de marmură de la Constanța, recentele descoperiri de obiecte scitice ale d-lui Andrieşescu la Hagighiol, săpăturile de la Mangalia, explorarea cetății preistorice de la Atmageaua Tătărească, sunt tot atâtea fapte de seamă, care ilustrează un an de activitate întru cercetarea bogatului trecut al provinciei noastre dintre Dunăre și Mare. Această activitate s-a bucurat de o încurajare directă și efectivă din partea d-lui Prim-Ministru Nicolae Iorga, fără inițiativa căruia săpăturile din vara acestui an de la Mangalia, de pildă, n’ar fi avut loc, iar frumoasa străduință depusă de d-l prof. Scarlat Lambrino la Histria ar fi rămas lipsită de un sprijin hotărâtor. D-l Prof. N.Iorga e, de la Kogălniceanu încoace, cel dintâiu șef de guvern, care se interesează de monumentele antice ale Dobrogei, cu o pasiune demnă de valoarea și de însemnătatea lor.”
 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei


#Analele Dobrogei anul 12, fasciculele 1-12, 1931
#Radu Vulpe

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto: historia.ro 
 
Citeşte şi: 

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

 #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”