Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
10:55 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Povestea fregatelor româneşti „Regele Ferdinand“ şi „Regina Maria“

ro

01 Oct, 2021 00:00 2665 Marime text

 
  • În capitolul IV, autorul povestește despre modul în care au ajuns navele „Regele Ferdinand“ și „Regina Maria“ în posesia statului român și pentru ce au fost folosite.
  • Întâlnim fragmente în limba engleză care conturează poveștile fregatelor britanice „Coventry“ și „London“, numele inițiale ale navelor până să ajungă în portul românesc.
După inspiratul album Odiseea navei-şcoală „CONSTANŢA“, dedicat evocării implicării active a acestei nave, în anii 2001 şi 2003, la finalizarea proiectului cultural internaţional „Odiseea“ iniţiat de Institutul Internaţional al Teatrului Mediteranean, care a prilejuit participarea cadeţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ la un experiment cultural itinerant fără precedent, căpitan-comandorul dr. Marian Moşneagu, directorul Muzeului Marinei Române, semnează prima monografie a celor două distrugătoare tip R, oferind membrilor echipajelor fregatelor „Regele Ferdinand“ şi „Regina Maria“ o autentică şi expresivă carte de vizită, care le va spori mândria de a sluji cu demnitate interesele naţionale la bordul celor mai moderne unităţi navale ale Forţelor Navale Române.

La 7 septembrie 1930, intrau în serviciu, în compunerea Diviziei de Mare, I distrugătoarele „Regele Ferdinand“ I şi „Regina Maria“, care au avut o contribuţie importantă la desfăşurarea războiului naval în Marea Neagră în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.
Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R este primul capitol din cartea „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. În aceste pagini, autorul aduce în atenția cititorului numele navelor care au cucerit marea și descrie cu lux de amănunte componentele acestora, modul în care funcționează, dar și cum se descurca echipajul să-și trăiască viața fiind în misiune.

Capitolul II însumează următoarele titluri: „Intrarea distrugătoarelor tip R în serviciul Marinei Regale Române“, „Distrugătorul „Regina Maria“ la revista navală de la Spithead“, „Distrugătorul „R egina Maria“ în furtuna din 1938“,. „Marele Voievod Mihai de Alba lulia, aspirant în echipajul distrugătorului „Regina Maria“.

Capitolul III cuprinde fiecare zi în care s-au desfășurat acțiuni în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, autorul conturând întreg peisajul câmpului de luptă, având în prim-plan navele „Regele Ferdinand“ și „Regina Maria“.
 

Fregatele româneşti „Regele Ferdinand“ (221) şi „Regina Maria“ (222)


Capitolul IV cuprinde următoarele subtitluri: Istoricul fregatei H.M.S. „COVENTRY“, Intrarea în serviciul Forţelor Navale Române a fregatei „REGELE FERDINAND“, Istoricul fregatei „LONDON“, Intrarea în serviciul Forţelor Navale Române a fregatei „REGINA MARIA“.

„De-a lungul existenţei sale, în Marina Militară Română au activat mai multe nave construite în Anglia. Dintre acestea, cele mai cunoscute au fost bricul „Mircea“, şalupele canoniere „Rahova“, „Opanez“ şi „Smârdan“ şi şalupele de poliţie fluvială „Pandurul“, „Poterașul“, „Sentinela“, „Veghiatorul“ şi „Grănicerul“, construite în anul 1882 de firma engleză „Thames Iron Works“ din Londra, torpiloarele „ŞOIMUL“ şi „VULTURUL“, construite în acelaşi an în Şantierul „Thomycroft“, crucişătorul „ELISABETA“, construit în 1887 de firma engleză „Armstrong“ din New Castle, canonierele „OLTUL“, „ŞIRETUL“ şi „BISTRIŢA“, construite în anul 1888 la Şantierul „Thames Iron Works“, cele opt vedete fluviale de siguranţă finalizate în 1907 de acelaşi şantier şi vedetele torpiloare tip „Vosper“, „VIJELIA“, „VIFORUL“ şi „VISCOLUL“, construite în anul 1940 de Şantierele Navale din Southampton.

În cadrul acţiunilor consecvente ale Ministerului Apărării Naţionale privind asigurarea interoperabilităţii şi compatibilităţii tehnice şi operaţionale cu ţările membre NATO, în anul 2003, România a achiziţionat din Marea Britanie două fregate tip 22 disponibilizate de către Royal Navy - H.M.S. „COVENTRY“ şi H.M.S. „LONDON“, care au primit numele fostelor distrugătoare tip R - „REGELE FERDINAND“ şi „REGINA MARIA“.

Prin Hotărârea nr. 1423 din 12 decembrie 2002, în temeiul art. 107 din Constituţie, al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, al art. 2 lit. f, art. 35 alin. 1 şi al art. 37 alin. 4 din Legea datoriei publice nr. 81/1999, Guvernul României a aprobat achiziţia de către M.A.P.N. a două fregate tip 22, disponibilizate de către Marina Regală Britanică şi a etapei I de regenerare şi modernizare a acestora, prin negociere cu o singură sursă, de la Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Prin art. 2 s-a aprobat contractarea de către M.A.P.N. a unui credit extern în valoare de 116 milioane de lire sterline, prin Compania Naţională „Romtehnica“ S.A., pentru achiziţionarea celor două fregate şi realizarea etapei I de regenerare şi modernizare a acestora.
Ministerul Finanţelor Publice a garantat în proporţie de 100% creditul extern prevăzut la art. 2, precum şi primele de asigurare, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente.

Cele două fregate s-au alăturat fregatei „MĂRĂŞEŞTI“ la 10 decembrie 2004, respectiv 25 iulie 2005, după încheierea procesului de modernizare efectuat de specialiştii români în colaborare cu firma engleză BAE Systems.

   

Prin achiziţia acestor două fregate multifuncţionale, România este capabilă să sporească contribuţia sa ca furnizor de securitate în regiune, fiind în măsură să contribuie în cadrul Alianţei Nord Atlantice cu capabilităţi luptătoare puternice şi sustenabile, prin forţe şi mijloace proprii.

Forţele Navale Române au fost astfel înzestrate cu primele nave de luptă modeme, complet interoperabile cu alte nave din ţările membre NATO, care vor asigura creşterea capacităţii de luptă pentru îndeplinirea sarcinilor de apărare, protejarea intereselor României în Marea Neagră şi vor garanta participarea ţării noastre la apărarea colectivă, în cadrul operaţiunilor multinaţionale coordonate de ONU şi NATO.

Programul de achiziţie a fost structurat în două etape:

Etapa 1 - martie 2003-iunie 2005, care a avut rezultat dotarea Forţelor Navale cu două fregate cu capabilităţi operaţionale semnificative şi complet interoperabile cu navele NATO, cu personal pregătit la nivelul standardelor NATO conform programului de şcolarizare al Marinei Regale a Marii Britanii. În această etapă au fost regenerate şi modernizate platforma şi sistemele de luptă existente şi s-a asigurat suportul logistic iniţial al navelor.

Etapa a 2 - a se estimează să fie executată în perioada 2008-2009 şi va avea ca rezultat dezvoltarea capabilităţilor navelor la nivelul cerinţelor operaţionale ale Forţelor Navale.

Fregatele tip 22 au fost proiectate ca sisteme cu arhitecturi deschise astfel încât, în funcţie de misiunile şi necesităţile viitoare ale Forţelor Navale, acestea să poată fi modernizate continuu.

Principalele misiuni care pot fi executate de cele două fregate sunt:
- rol de navă-comandant a unei grupări navale;
- participarea la operaţiuni comune sau colective şi la alte activităţi ca unitate navală independentă;
- supravegherea situaţiei navale şi controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, protecţia căilor de transport şi a comunicaţiilor maritime, sprijinirea forţelor specializate în combaterea poluării apelor maritime, contrabandei şi transporturilor ilicite de armament şi droguri, participarea la operaţiuni naţionale şi internaţionale de căutare-salvarc pe mare şi ajutor umanitar;
- instruirea navală pe mare.“

   
 
 
 
Sursa foto: „Regele și regina Mării Negre”, de Marian Moșneagu.
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Distrugătoarele tip R în timpul celui de-al Doilea război mondial
 
#DobrogeaDigitală: „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Cariera distrugătoarelor tip R în Marina Română
 
#DobrogeaDigitală: „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R

 
 
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari