#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei Virtuțile plantelor „de leac”

• George Ulieru, medicul scriitor care a redescoperit virtuțile vindecătoare ale naturii

Reper al publicisticii culturale din noua provincie românească, revista Analele Dobrogei, apărută în anul 1919 și condusă de profesorul Constantin Brătescu, a adunat în jurul său nume și teme importante ale literaturii și științei din întreaga țară.
În numărul 3, anul III, aprilie-iunie 1922, descoperim, sub semnătura lui George Ulieru, doctorul scriitor îndrăgostit de Dobrogea, un fragment din scrierea sa „Florile bune de leac”.

Într-o limbă românească de un pitoresc aparte, autorul (care a colaborat intens cu Analele Dobrogei publicând literatură, traduceri și articole de popularizare a științei) face un sumar interesant al virtuților plantelor medicinale cel mai des întâlnite și aflate la îndemâna tuturor.
Fiindcă e vremea când înfloresc teii și mușețelul, iată recomandările medicului care a văzut în natură sursa cea mai prețioasă pentru vindecarea și armonizarea trupului.
 

„Din timpurile cele mai vechi oamenii au recurs la flori pentru lecuirea boalelor.
Zeul Apollon, care era și marele vindecător de boli, turna în zilele insorite, în cupele smălţate ale câmpiilor esenţele potolitoare de necazuri şi dureri și dătătoare de viaţă. În anumite zile din an, ţinându-se seamă şi de poziţia soarelui pe cer, vracii, cari se îndeletniceau cu mânuirea leacurilor, culegeau de pe câmp florile cunoscute ca bune, le uscau şi le păstrau, ca pe nişte comori scumpe, în cămările lor. Ei întăriau puterea de lecuire a farmecelor prin puterea de lecuire a florilor, şi una şi alta tot atât de misterioase pentru ei.
O zeamă din flori fierte, însoţită de un descântec, era primită cu încredere de bolnav.
Încrederea în puterea de lecuire a florilor a străbătut toate timpurile până in vremurile noastre când, graţie chimiei, s’a aflat că această putere se datoreşte unor substanţe ascunse în corpul floarei şi care înghiţite sau aplicate, vindecă prin proprietăţile lor organele bolnave.
În plantă se găseşte taninul, destinat să împiedice acţiunea de putrezire a umidităţei asupra plantei, se găsesc corpi graşi şi uleiuri, care o feresc de răceală, substanțe antisepttce, care prin puterea lor o apară de microbi şi de insecte.
Aceste substanţe, care au de scop conservarea plantei, trebue să fie puse in libertate, să scape de încătuşarea celulară, ca să poată folosi omului.
Ele se pot pune in libertate, fie ţinând planta în apă sau alt lichid, ca să se macereze, fie fierbând-o în apă clocotindă (decoct), fie turnând apă fiartă peste ea (infuzia).
Florile trebuie să se culeagă ta timp, adică atunci când criptele lor sunt pline de sucuri; trebue să se usuce şi să se păstreze în aşa fel, ca aceste sucuri să rămână multă vreme neschimbate în celulele floarei.
Despre unele dintre acestea vom spune câteva cuvinte: Floarea de tei. Se recoltează în luna lui Iunie şi Iulie. Se culeg numai florile, fără frunzele acelea mici, care apără floarea (bractee) şi care dau un gust amar ceaiului. Se usucă. Se păstrează în săculeţe la loc uscat. Floarea de tei conţine tanin, un ulei esenţial cu miros plăcut, săruri de potasiu şi de calciu şi un mucilagiu unsuros. Ceaiul de floare de tei linişteşte nervii, produce sudoare, potoleşte durerile. Când voim să preparăm ceaiul, luăm un pumn de floare de tei, pe care îl împărţim în două jumătăţi. Prima jumătate o punem la 1/2 litru de apă şi o fierbem 1/2 oră. Acest decoct îl vărsăm peste a doua jumătate pusă în fundul ceainicului. Ca să mărim puterea liniştitoare a băuturii, mai putem pune două linguriţe de apă de flori de portocale şi puţină zeamă de lămâie. Mamele pot pune flori de tei în băile copiilor mici, când aceştia au spasmuri.

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!   

Muşeţelul. Creşte prin locuri virane, necultivate, pe lângă drumuri, ogrăzi, grădini. Florile au miros plăcut, aromatic. Ele se culeg în Iunie. Floarea de muşeţel conţine un ulei volatil şi chiar puţină strichnină. Se prepară ca şi ceaiul de floare de tei. Ceaiul de muşeţel e foarte bun pentru cei cari şi-au obosit şi şi-au dilatat stomacul prin mâncări abundente.
El potoleşte durerile stomacului şi intestinelor. «Floarea de muşeţel ca şi floarea de tei exercită asupra mucoasei gastrice o acţiune favorabilă, care scurtează şederea alimentelor în stomac». (Germain Seé).
La cei cari duc viaţa sedentară şi mănâncă mult, tunica musculară a stomacului se întinde din cauza alimentelor; iar stomacul se întâmplă ca să formeze, într'o anumită parte a sa, ca un fel de pungă, unde alimentele îngrămădindu-se şi îmbibându-se de acizii glandelor gastrice, irită pilorul, adică orificiul care face legătura stomacului cu intestinul şi îl strânge. Venind ceaiul cald de tei sau de muşeţel, principiile alcaline ale acestora neutralizează aciditatea alimentelor, excită în acelaş timp şi tunica muschiulară a stomacului, făcând ca pilorul să se deschidă, iar alimentele să treacă mai departe.
Ceaiul de muşeţel produce sudori, tae fierbinţeala. Ceaiul acesta, bine strecurat şi cald, se poate turna în cantitate mică în urechi, potolindu-le durerile.”

#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 3, nr.3, 1922
#G.Ulieru

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhivă ZIUA de Constanta
 
Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială