#DobrogeaDigitală Vasile Pârvan, „un constructor lucid al povestei adevărate a neamului său”

Am omagiat de curând nașterea marelui arheolog Vasile Pârvan și descoperirile sale remarcabile din Dobrogea. Astăzi, revenim cu un material descoperit în „Analele Dobrogei” și scris de publicistul jurist D.Stoicescu, colaborator constant al venerabilei reviste.

Autorul rememorează cu tristețe câteva amintiri legate de Pârvan, prilejuite de trecerea în neființă, mult prea devreme, a reputatul arheolog, făcându-i un portret memorabil, cu adevărat impresionant.
 
„Da, nu-mi ese din minte şi cu toate astea e adevărat: A murit archeologul Pârvan ! lntâmplarea a făcut să-l cunosc şi eu.
Într-o vară, acum vr'o 15 ani, era în escursie cu studenţii săi din Bucureşti la Adamclissi, la Tropaeum Traiani şi la întoarcere am mâncat împreună în grădina unui birt din Megidia. li spuneam că în Dobrogea se fac două lucruri fără să vrei: Archeologie şi Sociologie. Te silesc la una pietrele cu inscripţii de pretutindeni şi la alta diversitatea de elemente, pe cari le vezi cu ochii cum zi cu zi se încheagă în societate.
M'a ascultat cu atenţie şi pentru că-i spusesem cât m'a interesat Cernavoda, ca aşezare veche - Axiopolis, unde am ţinut o conferinţă la un club cultural (fondat acolo în 1908 din initiativa amicului N. D. Chirescu, primar atunci), Părvan mi-a răspuns glumeţ:
- Aţi călcat pe urmele străbunilor. După Traian, în fiecare localitate mai mare era şi câte o schola - club şi în unele, chiar şi mai multe. La Axiopolis a fost un club al corăbierilor de pe toată Dunărea!
lntr'altă vară, aceasta după răsboiu, l-am întâlnit la Constanţa, la Primărie. Intervenea pentru un pictor, ca să i se dea un loc unde să-şi instaleze atelierul... şi pentru ca primăria să nu mai permită a se astupa cu gunoaele pieţei săpăturile ce făcuse ca să descopere un colț al zidului vechei cetăți Tomis, la întretăerea str. Dorobanți cu Bulevardul Ferdinand !
Am vorbit şi atunci puțin. Şi-a amintit de tânărul din Megidia ce-i vorbise de Archeologie şi pentru că de data asta-i prezentasem omagii pentru opera sa, Idei şi forme istorice, pe care o citisem de curând, m'a invitat să profit de ocazie că se găseşte la Histria, cetatea veche, Ia care săpa şi studia atunci, şi să mă reped pân'acolo, căci voiu vedea lucruri interesante, vom putea vorbi multe ... EI iubeşte pe oamenii studioşi, pe îndrăgostiții de trecut. Am dat zi după zi, am pregetat... Drum lung, după răsboiu nu-mi mai plăceau drumurile ... Şi nici nu m'am dus şi nu l-am mai văzut de atunci.
Vorbind, în ziua când am aflat despre moartea lui, cu un cunoscut, acela a încheeat cu compătimire:
- Era un revoltat bietul Părvan !
- Revoltat? O, nu! Era un creator senin; un constructor foarte lucid al povestei adevărate a neamului său, pentru care cerea şi mărturia rămăşițelor infime, a cioburilor ruginite, a hârburilor şi pietrelor ascunse sau pierdute sub pulberea vremurilor, ori gunoiul stupidităţei barbare. Doar el a spus atâtea lucruri frumoase, aşezate, precise şi a construit cu un material foarte durabil temeliile istoriei noastre. Un revoltat n'ar fi lăsat pe urma sa decât dărămături !
Părvan a imprimat istoriei o concepţie mai ştiinţifică şi mai aproape de omenesc şi de adevăr. In prolegornenele sale nimeni nu a vorbit atât de verde tinerimei studioase, căreia încredinţa ştiinţa şi sufletul său ca profesor. N'a fost numai un profesor de istorie, sau numai un istoric, ci şi un cugetător expresiv şi isbucnitor, care a căutat să scuture ştiinţa sa de un balast, ce o ţinea mai prejos de menirea, ce el întrevedea că trebue să aibă. El concepe istoria ca „o privire sintetică peste viaţa marei şi unicei fiinţe, Umanitatea, ale cărei forme concrete de vibrare şi ritm sunt în devenirea lor, organisme complete, cu naştere, creştere, îmbătrânire şi moarte, - nenumărate în varietatea lor, întocmai cum nenumărate sunt speciile unei familii biologice, în timpul şi spaţiul geologic.
Prin modul cum concepe istoria, Părvan este un apologist al culturei, un prețuitor al inteligenței creatoare de valori culturale, eterne ... şi trebue să considerăm o fericire pentru neamul nostru, a cărui istorie tinde spre definitivă închegare, de a fi avut un îndreptător cu asemenea concepție în această epocă.
Tot ce-a scris Pârvan poartă întipărirea unei eleganţe de expresie - firească, unei necăutate clarităţi.
S'a dus prea curând pentru ştiinţa şi arta sa, pentru cultura noastră. Sunt atâtea locuri în opera sa unde el promitea să revie, a lăsat multe chestiuni a căror descurcare a amânat-o pentru mai târziu ... A murit pe neaşteptate, poate cu regretul că duce cu el taine ale ştiinţei şi frumuseţi pe care ar fi dorit fierbinte să le încredinţeze celor ce vin, ca o datorie a vieţei sale ... şi nu-mi pot opri lacrimile ... Să moară el, care a dat glas, viaţă atâtor fărâmituri netrebnice, atâtor hârburi şi pietre ? Dela Salsovia, Tropaeum Traiani, Ulmetum, Tomis, Histria, şi din atâtea vetre de aşezări din vechi secole. El care a dat viaţă atâtor burguri, cetăți şi popoare, făcându-le să vorbească inimei şi minţei noastre cu voci de străbuni și să ne spună până şi gândurile lor despre lume şi viaţă ...
Da, nu-mi ese din minte!”
 

 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei 
#Analele Dobrogei anul VIII, 1927-1933
#D.Stoicescu

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto: imagoromaniae.ro (Peisaj în care este inclus șantierul arheologic a lui V. Pârvan de la Hârșova)
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Vasile Pârvan, cel care a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană