#DobrogeaDigitală Vremuri grele, în care „ţara piere şi baba se piaptănă”

 
Într-un articol intitulat „Vremuri grele”, apărut în ziarul „Dobrogea Jună” IX, nr.I, 25 ianuarie 1913 (indexat în volumul  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“), marele jurnalist Constantin N.Sarry ia în discuție, cu ironie și o notă de amărăciune și cruntă dezamăgire, situația politică a provinciei transdunărene, după primele alegeri parlamentare din Dobrogea, organizate în noiembrie 1912. 

Este vorba de împărțirea sinecurilor pentru „colaboratorii” celor aleși în cele două județe ale provinciei, mulți dintre ei fără a avea nici o legătură cu aceste locuri și care, „câini flămânzi, se bat pe bucățile de hoit încă proaspăt”.

Imaginile foarte sugestive din textul genialului publicist sunt de-a dreptul antologice, demne de un film despre ticăloșie și iresponsabilitate față de țară și interesele ei.
 

„Mă găsesc încă sub impresiunea celor dintâi alegeri parlamentare din provincia noastră. Parcă-i văd: toţi desculţii, hămesiţii, paraziţii cluburilor şi ai diverselor localuri de noapte, înţoliţi acum cu câte un pardesiu nou, căptuşiţi cu un prim strat de grăsime, datorită acontului din fondurile zise secrete, plini de gaze spirtoase şi mai ales de fumuri, - chemaţi la putere, cum ocupă coridoarele şi cabinetele celor două prefecturi, «poantând» şi «preparând» alegerile ...

Unul e însărcinat cu alegătorii, cari vor fi reţinuţi acasă; altul clasează numele acelora, cari vor fi aduşi «pachet» la vot; al treilea, proaspăt funcţionar superior al regimului, întocmeşte lista persoanelor, cari vor fi chemate de prefectul sau poliţaiul respectiv şi puse să jure pe copii, pe neveste, pe vitele din bătătură, că vor vota pe «omul indicat de Rege să reprezinte țara în aceste momente de grea cumpănă»;

- al patrulea se ocupă cu candidaţii de slujbe şi cu solicitatorii a tot felul de favoruri; al cincilea, cel mai spătos, se obligă să convingă pe cetățenii mai recalcitranţi, - şi fiecare din aceştia îşi execută, în ziua de alegere, partea de program, cu o punctualitate în raport - vorba d-lui Tache Ionescu - cu «revărsarea Nilului» ...

Parcă-i văd, - îi judec însă şi astăzi, cu aceeaşi compătimire cu care îi priveam şi atunci! Bieţi ticăloşi, meniţi a servi de coadă de topor azi unuia iar mâine altuia, ursiţi a fi luaţi a doua zi la goană, pentru ca să umple iar cafenelele afumate şi tavernele înăcrite! ...

Creaturi ale partidelor politice, nenorociţii aceştia formează cea mai grea şi mai urâcioasă a lor povară ... Măcar cele d'intâi alegeri parlamentare din Dobrogea însă, trebuiau - şi puteau - să fie scutite de o aşa nevrednică ticăloşie şi de aceşti bieţi ticăloşi ! Relevez lucrul, nu ca o protestare înpotriva regimului actual - căci oricare altul din partidele noastre ar fi procedat la fel ! - ci ca un simplu document al timpului.

Dar, în sfârşit guvernul are şi reprezentanți dobrogeni în sfatul, care în mod mecanic îl descarcă de toate gestiunile. Alegerea acestora, afară de două fericite excepțiuni, a fost cea mai cumplită palmă ce s'a putut aplica vr'o dată ţării româneşti.

A căuta cu orice preţ să dovedeşti că, nici după treizeci şi cinci de ani, România n 'a fost în stare să formeze în Dobrogea 14 cetăţeni, cari s'o reprezinte cu vrednicie şi cu cinste - şi fixarea celor 14 candidaţi guvernamentali, străini de locul şi de păsurile noastre face această dovadă - constitue o ruşine şi o nedemnitate, pe care, dacă politicianismul român le utilizează, neamul românesc nu le merită însă cu nici un preţ ...

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Următorul dialog absolut autentic dă întreaga şi cea mai înaltă măsură a valoarei «reprezintanţilor» Dobrogei.
M. Sa Regele, primind comisiunea cu răspunsul la adresa de mesaj a Senatului şi oprindu-se în faţa d-lui M. Sipsomo, alesul Tulcei, îl întreabă :
- D-v., senator ? Aveţi etatea ?
- Îmi lipsesc numai câteva Juni, Majestate.
- Unde aţi fost ales ?
- La Tulcea, Sire.
- Aţi fost vreodată pe acolo ?
- Da, Majestate, Am stat o Jună, în timpul alegerilor.
- Lacul Razelm l-aţi vizitat ?. .. Frumos judeţ !
Orice comentarii ar scădea savoarea acestei picanterii cu adevărat regale. Să urmărim însă un moment la lucru pe «aleşii» Dobrogenilor şi pe aceia cari i-au oploşit.

Vizitaţi un moment fie cabinetele celor doi prefecţi dela Tulcea şi dela Constanța, sau, însoţiţi de o călăuză, nimeriţi şi pătrundeţi în saloanele din Capitală ale deputaţilor şi senatorilor dobrogeni. Dacă auzul nu vă va fi distras de răcnetele vreunui partizan, care, coborând scările, ridică cruci şj dumnezei la adresa «Mesiei» de până mai deunăzi, - preocuparea întreagă vi se va atrage asupra împărăţiei diferitelor posturi dela diversele comune din cele două judeţe.

Nu exagerăm de loc: În cabinetul prefectului de Constanţa au avut loc scene şi s'au schimbat cuvinte de un trivialism scabros între un «elector» şi un «fruntaş». Prefectul de Tulcea nu ştie cum să mai împace pretențiunile «colaboratorilor». Plescăit de buze şi rânjet de colţi în toate părțile. Câini flămânzi, cari se bat pe bucățile de hoit încă proaspăt !

Şi în timpul acesta, la frontiera noastră cu porţile date de perete, bubue tunul, se ferecă şi se desferecă destine de împărați, se fac şi se prefac popoare, se ascut săbii străine şi se discută soarta ţării româneşti şi a Dobrogei în special, - da, în timpul acesta, când prefecţii şi parlamentarii noştri împart partizanilor lor slujbele şi ghelirurile din Dobrogea.

Curat, ţara piere şi baba se piaptănă !”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: delcampe.net
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”
 

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”