Imaginea centrului vechi din Constanța din anul 1967. Ce puteau vizita constănțenii (FOTO)
19 Sep, 2024 13:35
19 Sep, 2024 13:35
19 Sep, 2024 13:35
ZIUA de Constanta
1021
Marime text
- Corelarea informațiilor prezentate cu hărțile din anexe duce la vizualizarea Constanței din anul 1967.
Ghidurile turistice sunt, de cele mai multe ori, importante izvoare care captează, prin itinerarele propuse, imaginea și atmosfera unui oraș dintr-o perioadă. Eo ipso, considerăm că aceste ghiduri despre orașul Constanța din diferite perioade trebuie aduse în atenție.
Reamintim că în paginile virtuale ale cotidianului ZIUA de Constanța au fost prezentate mai multe astfel de lucrări în diferite serii, dintre care #GhidDobrogean1924, #StrăzidinConstanța - atunci și acum, #StrăzidinConstanța, #DunăreaCălăuzăTuristică etc. Menționăm, însă, că toate aceste articole prezintă, in genere, doar informațiile din lucrările citate în respectivele materiale. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile, spre pildă, în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate respectivelor perioade.
Spre exemplu, „Litoralul românesc al Mării Negre“, de I. Ionescu Dunăreanu, Mihai Cristescu, Dr. Gabriel Paraschivescu, Gh. Ionescu-Băicoi, cuprinde patru capitole după cum urmează: București-Constanța-Litoral, Litoralul românesc al Mării Negre, Itinerare turistice pe litoral, Alte Intinerare turistice pe litoral. Anexa cuprinde o serie de hărți.
Corelarea informațiilor prezentate cu hărțile din anexe duce la vizualizarea Constanței din anul 1967. Prin grija autorilor și a cartografului, indicii menționați în text corespund indicilor de pe hartă, identificând astfel restaurante, agenții, insitituții, cafenele etc.
Centrul vechi al Constanței în 1967
Capitolul doi este structurat în mai multe itinerare. Primul începe din Piața Independenței, astăzi piața Ovidiu, continuă cu bulevardul Tomis - denumire din 1965 -, apoi cu bulevardul Lenin - din 1990, bulevardul Mamaia - și în final, lacul Tăbăcăriei. Precizăm că denumirele străzilor menționate mai jos - acolo unde nu a fost precizată nicio observație a redactorului - sunt încă actuale, potrivit lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef și a actualului nomenclator stradal al municipiului Constanța.
Un al doilea itinerariu pornește tot din Piața Independenței, astăzi piața Ovidiu și se continuă pe bulevardul Republicii, astăzi bulevardul Ferdinand, apoi Gara și în final strada Traian.
Ultimul itinerariu propus de autori este cel din centrul vechi al oraşului, în peninsula Tomis. Punctul de plecare, după cum ne-am obișnuit, este Piața Independenței, astăzi Piața Ovidiu. Primul obiectiv despre care amintește ghidul este Edificiul Roman cu Mozaic, descoperit în timpul lucrărilor pentru fundație ale blocurilor de locuințe din această zonă, dintre anii 1958-1960.
Chiar lângă Edificiu, la parterul blocului din apropiere, se afla magazinul numit „Crescătoria de pești și păsări exotice“ (73), magazin ce aparținea Acvariului Constanța.
Ne îndreptăm spre strada Muzeelor, astăzi strada Arhiepiscopiei. Prima clădire observată este Moscheea mare (74), „o copie fidelă a moscheei din orașul Turcesc Konieh, din Anatolia, Turcia“. Abatându-se de la drum pe strada Dianei, autorul amintește de Casa în stil genovez (75).
Intrând de pe strada Dianei pe strada Nicolae Titutulescu, este remarcată Bazilica Romano-Catolică, „datând din anul 1885“.
„Printr-o străduță“, pătrundem din nou pe strada Muzeelor, unde erau poziționate cele două muzee care îi dădeau acest nume, Muzeul Regional de Artă Plastică din Constanța (77) și Muzeul Regional de Arheologie Constanța (78), astăzi clădirea Palatului Arhipiscopal.
În continuare drumului este Catedrala Ortodoxă (79), construită între anii 1884-1895. La interesecția străzii Portului, astăzi alee cu bulevardul Carpați, astăzi bulevardul Regina Elisabeta, se observa statuia Timonierului și puțin mai jos statuia lui Anghel Saligny, opera sculptorului Oscar Han (80).
În apropiere se află Termele romane (81). Portul comercial Constanța (82), „ocupa întreaga incintă a golfului de la poalele peninsulei Tomis“. Portul era dotat cu magazii, silozuri, macarale, gara maritimă (83) etc.
Șantierele navale Constanța (84), realizate inițial de Anghel Saligny, au fost și ele remarcate de autor.
Cazinoul Constanța (85) „veghea“ cu un o parte la mare și cu una la milenarul oraș Constanța. În fața Cazinoului se afla clădirea Acvariului (86). În continuare, pe faleză, observăm Statuia lui Mihai Eminescu (87, monumentul eroilor sovietici. La capătul Falezei se afla Farul Genovez (88), urmând Portul turistic Tomis (89). Urcănd de aici pe scările construite pe faleză, ajungem înapoi la punctul de plecare, în piața Independenței, unde se odihnea Clădirea Sfatului Popular al regiunii Dobrogea (91), astăzi clădirea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Va urma.
Sursă de documentare: „Litoralul românesc al Mării Negre“, de I. Ionescu Dunăreanu, Mihai Cristescu, Dr. Gabriel Paraschivescu, Gh. Ionescu-Băicoi
Citește și:
Imaginea bulevardului Mamaia în anul 1967: Ce restaurante, parcuri și alte locuri puteau vizita constănțenii
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii