#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)
#scrieDobrogea: Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)
29 May, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3415
Marime text
Creșterea masivă a traficului de mărfuri către sfârșitul anilor `40 provoca probleme din ce în ce mai mari autorităților portuare în exploatare. Spațiile pentru depozitare erau cu totul insuficiente cantităților de mărfuri care veneau în anumite momente concomitent dinspre mare și uscat1. La această situație se adăugau, conform unui raport al Căpităniei către Direcția Marinei Comerciale București din 1950, și greutățile pricinuite de mecanizarea slabă, necoordonarea activității întreprinderilor de exploatare portuară, lipsa de planificare a vagoanelor C.F.R. necesare în perioadele aglomerate și insuficiența forței de muncă2.
Ocupația sovietică a impietat în permanență activitatea portuară în cele mai diverse moduri. În anul 1945 nu numai vasele sovietice își permiteau să plece din portul Constanța fără să achite taxele portuare și de pilotaj, ci și cele aflate sub pavilion englez ori american3. Acestea din urmă erau considerate toate vase de război, motiv pentru care nu îndeplineau nici formalitățile vamale, Căpităniei portului fiindu-i „permise doar luarea interogatoriilor și emiterea permiselor de acostare și plecare”4. Înștiințarea pe care o făcea conducerea D.P.M. către Căpitănie cu privire la „reluarea activității portului în condiții normale” și la reluarea dreptului de încasare a tuturor „taxelor care i se cuvin”5 la începutul lunii august 1945 era lipsită de relevanță. Autoritatea instituției Căpităniei era mult diminuată, anul 1945 fiind pentru port o perioadă a degringoladei totale.
Situațiile întocmite de Căpitănie referitoare la vasele și mărfurile care se derulau prin port erau trunchiate pentru că „agențiile sovietice nu fac formalitățile cerute de lege pentru vasele lor”, datele pe care totuși reușea să le procure Căpitănia provenind de la firmele care lucrau în cadrul Convenției de Armistițiu6. Armata sovietică nu plătea nimic din ceea ce consuma, documentele de arhivă consemnând obsedant aceste fapte, mărunte, de altfel, dacă le raportăm la restul. Energia electrică și apa7, al căror consum Comandamentul Sovietic refuza să îl certifice, erau neînsemnate comparativ cu, spre exemplu, confiscarea flotei și jaful sistematic impus prin Sovromtransport. Dar numai aceste elemente luate împreună pot crea o imagine - și aceea vagă - asupra efectelor ocupației sovietice din România, în general, și din Portul Constanța în special.
Despre prof. Ana Dordea Petre
Absolventă a Universității „Ovidius“, Facultatea de Istorie (2001) - licențiată în istorie, specializarea „Istorie veche“. În anul 2006 a finalizat cea de-a doua facultate de litere, are un master în specializarea „Dunăre - Marea Neagră - Axă a istoriei și civilizației europene în perioadele modernă și contemporană“ și unul în specializarea „Românistică“.
Doctorat în domeniul Istorie, cu tema „Portul Constanța între război și revoluție (1945-1989)“.
Din 1 septembrie 2001 - profesor la Școala Gimnazială nr. 1 Cuza Vodă, județul Constanța. Coordonator al Comisiei Uman.
Membru al C.E.A.C, al Comisiei pentru Prevenirea și Combaterea Absenteismului.
Referințe - prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța.
Participări la manifestări științifice și activitate publicistică: „Portul Constanța între război și revoluție“ (1944-1989), studiu publicat în „Orizonturi istoriografice”, an I, nr. 1, 2010, pp.30-44. „Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957)“, studiu publicat în „Orizonturi istoriografice”, An II, nr.1, 2011, pp.258-284. „Elemente privind organizarea și exploatarea portului Constanța în ultimele două decenii ale regimului comunist“, studiu publicat în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom XVIII, 2015. „Portul Constanța: organizare și exploatare între anii 1945-1957“, studiu publicat în volumul omagial „Profesor universitar dr. Valentin Ciorbea la 70 de ani. O viață în siajul muzei Clio“, Editura Etnologică, 2016.
1 Ibidem, fond D.N.M, dosar 20/1949, f.39
2 Vasile Bâtlan, op.cit, p.171
3 D.J.A.N.C, fond Căpitănia Portului Constanţa, dosar 186/1945, f.56
4 Ibidem, ff.91-93
5 Ibidem, dosar 182/1945, f.2
6 Ibidem, dosar 198/1946, f.15
7 Ibidem, dosar 186/1945, f.31
Citește și:
Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (I)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (II)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (III)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IV)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)
Ocupația sovietică a impietat în permanență activitatea portuară în cele mai diverse moduri. În anul 1945 nu numai vasele sovietice își permiteau să plece din portul Constanța fără să achite taxele portuare și de pilotaj, ci și cele aflate sub pavilion englez ori american3. Acestea din urmă erau considerate toate vase de război, motiv pentru care nu îndeplineau nici formalitățile vamale, Căpităniei portului fiindu-i „permise doar luarea interogatoriilor și emiterea permiselor de acostare și plecare”4. Înștiințarea pe care o făcea conducerea D.P.M. către Căpitănie cu privire la „reluarea activității portului în condiții normale” și la reluarea dreptului de încasare a tuturor „taxelor care i se cuvin”5 la începutul lunii august 1945 era lipsită de relevanță. Autoritatea instituției Căpităniei era mult diminuată, anul 1945 fiind pentru port o perioadă a degringoladei totale.
Situațiile întocmite de Căpitănie referitoare la vasele și mărfurile care se derulau prin port erau trunchiate pentru că „agențiile sovietice nu fac formalitățile cerute de lege pentru vasele lor”, datele pe care totuși reușea să le procure Căpitănia provenind de la firmele care lucrau în cadrul Convenției de Armistițiu6. Armata sovietică nu plătea nimic din ceea ce consuma, documentele de arhivă consemnând obsedant aceste fapte, mărunte, de altfel, dacă le raportăm la restul. Energia electrică și apa7, al căror consum Comandamentul Sovietic refuza să îl certifice, erau neînsemnate comparativ cu, spre exemplu, confiscarea flotei și jaful sistematic impus prin Sovromtransport. Dar numai aceste elemente luate împreună pot crea o imagine - și aceea vagă - asupra efectelor ocupației sovietice din România, în general, și din Portul Constanța în special.
Despre prof. Ana Dordea Petre
Absolventă a Universității „Ovidius“, Facultatea de Istorie (2001) - licențiată în istorie, specializarea „Istorie veche“. În anul 2006 a finalizat cea de-a doua facultate de litere, are un master în specializarea „Dunăre - Marea Neagră - Axă a istoriei și civilizației europene în perioadele modernă și contemporană“ și unul în specializarea „Românistică“.
Doctorat în domeniul Istorie, cu tema „Portul Constanța între război și revoluție (1945-1989)“.
Din 1 septembrie 2001 - profesor la Școala Gimnazială nr. 1 Cuza Vodă, județul Constanța. Coordonator al Comisiei Uman.
Membru al C.E.A.C, al Comisiei pentru Prevenirea și Combaterea Absenteismului.
Referințe - prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța.
Participări la manifestări științifice și activitate publicistică: „Portul Constanța între război și revoluție“ (1944-1989), studiu publicat în „Orizonturi istoriografice”, an I, nr. 1, 2010, pp.30-44. „Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957)“, studiu publicat în „Orizonturi istoriografice”, An II, nr.1, 2011, pp.258-284. „Elemente privind organizarea și exploatarea portului Constanța în ultimele două decenii ale regimului comunist“, studiu publicat în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom XVIII, 2015. „Portul Constanța: organizare și exploatare între anii 1945-1957“, studiu publicat în volumul omagial „Profesor universitar dr. Valentin Ciorbea la 70 de ani. O viață în siajul muzei Clio“, Editura Etnologică, 2016.
1 Ibidem, fond D.N.M, dosar 20/1949, f.39
2 Vasile Bâtlan, op.cit, p.171
3 D.J.A.N.C, fond Căpitănia Portului Constanţa, dosar 186/1945, f.56
4 Ibidem, ff.91-93
5 Ibidem, dosar 182/1945, f.2
6 Ibidem, dosar 198/1946, f.15
7 Ibidem, dosar 186/1945, f.31
Citește și:
Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (I)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (II)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (III)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IV)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii