#citeşteDobrogea „În timpul furtunilor, se vede cum apa acoperă plajele şi aduce cu sine plante“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

 
Apărută în anul 1937 la Editura „Cartea Românească” Bucureşti, „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”, scrisă de renumitul naturalist Andrei Popovici-Bâznoşanu, împreună cu şeful de lucrări M.A. Ionescu, de la Laboratorul de Zoologie descriptivă din Bucureşti, face parte din seria titlurilor de mare preţ la bursa cărţilor rare româneşti.
 
În urmă cu opt decenii, cei doi cercetători îşi propuneau ca, prin intermediul acestei lucrări, să familiarizeze turistul interesat de flora şi fauna Mării Negre cu tot ce are ea mai semnificativ. „Fără să am pretenţia că lucrarea e completă sau perfectă, am însă convingerea că va servi multora şi va deştepta gustul pentru observarea naturii”, scria prof. A. Popovici-Bâznoşanu, la finalul prefeţei.
 
„Am hotărât un plan de tratare cât mai pedagogic şi am alcătuit călăuza de faţă, pentru elevi, studenţi, naturalişti, pentru vizitatorii plajelor, pentru marele public. Desenele sunt executate de şeful de lucrări M. A. Ionescu, aproape toate după materialul cercetat la faţa locului şi numai câteva desemne sunt adaptări după tratate (instrumentele de pescuit şi descrierea lor după «Pescăria şi Pescuitul în România», de Gr. Antipa)”.
 
Ne-a atras atenţia încă din introducere metafora cu care autorul descrie Marea Neagră. „Luată în ansamblul ei Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare, care are o tinereţe şi o bătrâneţe. Pe când însă împărăţiile cunoscute în Istorie au avut o tinereţe şi o bătrâneţe scurte, Marea Neagră există de milioane de ani şi va mai trăi încă milioane (...) Împărăţia Mării Negre nu are certificat de naştere. De unde au dedus atunci oamenii de ştiinţă istoria ei? După nişte documente ascunse pe fundul şi în malurile ei, documente ce consistă din strate de piatră, de nisipuri etc., din resturi de fiinţe găsite în aceste strate (fosilele)”.

Andrei Popovici-Bâznoşanu (25 martie 1876 - 20 octombrie 1969) s-a născut la Bâznoasa - Botoşani, fiind un pasionat naturalist, absolvind Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani, Şcoala Normală Superioară şi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Licenţa şi-a luat-o în 1897, la Iaşi.
 
Doctoratul în filosofie şi zoologie l-a susţinut la München, cu profesorul Richard Hertwig, în 1905. După specializări în Franţa şi Germania, a revenit în ţară, unde a înfiinţat Societatea Naturaliştilor din România (1899). A fost conferenţiar la catedra de zoologie a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti (1906), profesor titular la catedra de zoologie descriptivă (1920) şi a fondat Staţiunea zoologică de la Sinaia, în anul 1922, fiind şi directorul acesteia, până în 1941.
 
A fost bun prieten cu istoricul Constantin Kiriţescu. Dintre cele 48 de lucrări ştiinţifice publicate, amintim: Explicarea fazelor lunii (1902), Mediile zoologice din România (1937), Convergenţele în regnul animal (1949), Asupra fenomenului de convergenţă în lumea vegetală (1949), Cercetări de ecologie animală (1969), monografia Ortophera, Fauna şi flora Dobrogei, Atlas zoologic pentru studenţi şi elevi.
La Staţiunea zoologică de la Sinaia există un muzeu dedicat fondatorului său, Andrei Popovici-Bâznoşanu, iar la Bâznoasa s-a ridicat un monument dedicat naturalistului şi o şcoală îi poartă numele.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”.
 
 
"Pe-malul Oceanului Atlantic, în mod regulat şi în fiecare zi se observă cum apa înaintează spre ţărm acoperind plaja (fluxul) și apoi se depărtează de ţărm lăsând plaja descoperită (refluxul). Odată cu fluxul sunt aduse pe plaje numeroase animale cari rămân aci în perioada refluxului şi putem să culegem din ele cantităţi mari. Marea Neagră românească nu prezintă aceste fenomene. Numai rar, în timpul furtunilor se vede cum apa acoperă plajele şi aduce cu sine plante şi animale ce rămân pe nisip după încetarea furtunii. În astfel de ocaziuni putem culege de pe plaje crabi ameţiţi pe cari îi recunoaştem după caracterele ce am dat la pagina 25. Mai culegem midii vii care au cele două valve strâns legate una de alta, şi, spre a le separa trebuie să introducem între ele lama unui briceag (cuţitaș).
 
Depărtând astfel cele două valve, apare în interior partea cărnoasă a midiei, care se contractă, se strânge la cea mai mică înţepare cu vârful briceagului. "
 

Toate midiile aruncate pe plaje, mor

 
"După scurt timp, toate midiile astfel aruncate pe plaje, mor şi le găsim cu cele două valve depărtate, iar partea cărnosă a animalului putrezeşte încetul cu încetul.
 
Rare ori putem gâsi peşti aruncaţi de furia valurilor, cari își mai trăiesc ultimele clipe. Ceia ce găsim în cantitate mai mare însă, sunt algele marine aruncate proaspăt în valuri și pe cari le recunoaştem după caracterele pe care le-am dat la paginile 35-39.
 
Dacă clătim astfel de alge în căldăruşa cu apă de mare, se desprind de pe ele animale marine micuţe, printre cari mai ales crustacei. "
 
Citește în format integral
 

Animalele adaptate la viața pe plaje

 
"Suprafaţa nisipului, mai ales cel umed de pe plaje este sfredelit de găurele numeroase. Dacă luăm din acest nisip scobit cu lopăţica, ceva mai adânc, și turnăm câteva lopăţele din nisipul acesta în căldăruşa cu apă de mare. deodată vedem cum sar deasupra apei purici de nisip (Talitrus).
 
Mai găsim purici de nisip în pachetele de alge, pe cari dacă 1e  răscolim vedem cum ei sar dedesupt. Purici de nisip nu iubesc apa, dovadă că îndată ce un val puternic dă peste ei, îi vedem cum sar în direcţie contrară apei şi se ascand în găurile din nisip. Puricele de mare (Talitrus) este un crustaceu adaptat 1a viaţa  de pe plaje. unde se hrăneşte cu resturi animale şi vegetale în descompunere. Observat la lupă, se vede că are corpul încovoiat şi turtit lateral, format din cap şi 14 inele; ultimul inel este mic şi ridicat în sus . La cap se obsetvă doi ochi, o pereche de antene ca două fire  scurte, o altă pereche de antene ca două fire lungi. La corp se observă 13 perechi de picioare dintre cari ultima (a-13-a) este rudimentară."
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 
 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea 119 ani de la naşterea savantei dobrogene Victoria Iuga Raica. Amintiri despre Tulcea natală

#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa