#citeșteDobrogea Rezervația naturală Dumbrăveni, între pitoresc și basm

 
La Dumbrăveni, natura și-a păstrat frumusețea ei. La Dumbrăveni, găsești locuri aproape neatinse de oameni, locuri pitorești de o frumusețe rară, arii protejate unde natura devine basm. Încă o dată, cititorule drag, putem spune că Dobrogea este un loc deosebit și că suntem binecuvântați că trăim pe aceste meleaguri.
 

Comuna Dumbrăveni se găsește la aproximativ 70 km de reședința de județ, spre sud-vest, fiind comuna județului Constanța cu cei mai puțini locuitori, 552 la număr. Rezervația naturală Pădurea Dumbrăveni este o rezervație mixtă: botanică și zoologică, situată la sud de satul Șipote și la nord-vest de satul Dumbrăveni. Nu departe de această rezervație este granița cu Bulgaria. Rezervația de la Dumbrăveni are o suprafață totală de 345,7 hectare, iar relieful rezervației prezintă stânci calcaroase, acoperite de vegetație. Este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei.  Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud), ce asigură condiții prielnice de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare sau sedentare, și nu numai.



Rezervația naturală Pădurea Dumbrăveni are două arii protejate: Pereții calcaroși de la Petroșani și Locul fosilifer Credința. Pe coastele calcaroase ale rezervației se întâlnește o vegetație cu specii de influență submediteraneeană, majoritatea speciilor sunt rare. Formele de relief sunt variate, întâlnindu-se canarale, defilee care constituie peisaje naturale de o frumusețe rară. Tot aici există și o vale cu apă permanentă. E adevărat că verile tot mai secetoase din ultimii ani au făcut ca sursa de apă să fie tot mai redusă.

 

În perimetrul pădurii au fost identificate 26 de specii de ciuperci (macromicete), cu 14 taxoni comestibili şi 2 otrăvitori. De asemenea, aici mai găsim o sumedenie de plante deosebite precum: păduri de cer, stejar brumăriu, stejar pufos, cărpinița sau lumănărica.

Printre speciile emblematice ale zonei se află și Dumbrăveanca. Această pasăre rară, trăieşte în zonele deschise, cu copaci mari, scorburoşi, unde îşi face cuibul. Penajul în nuanţe de albastru şi maroniu îi oferă un aspect unic. Se hrăneşte cu insecte, reptile mici și fructe.

O altă specie protejată care îşi are locul în Pădurea Dumbrăveni este Balaurul Dobrogean. Este una dintre cele mai mari reptile care se găsesc la noi în ţară. Acesta poate ajunge la o lungime de până la doi metri şi jumătate. Se hrăneşte cu  rozătoare, păsări și unele șopârle, pe care le vânează și le ucide apoi prin încolăcire.  Mușcă foarte rar, de regulă atunci când este capturat.
 
Pe lângă aceste importante specii de animale protejate, reprezentative pentru Pădurea Dumbrăveni, mai sunt multe altele, printre care enumerăm: vipera cu corn, dihorul pătat şi grivanul dobrogean.

La intrarea în comuna Dumbrăveni se află și o mănăstire cu o arhitectură interesantă, iar în apropierea acesteia, vizitatorii pot descoperi o canara în care se află Biserica rupestră Dumbrăveni. Mănăstirea are hramul Acoperământului Maicii Domnului și Sfântului Emilian de la Durostorum. Lăcașul a fost finalizat în anul 2001, însă proiectul mănăstirii prevede ridicarea în viitor a bisericii mari, a altor două corpuri de chilii și a unei clopotnițe. Însă cel mai important patrimoniu al mănăstirii Dumbrăveni îl reprezintă ruinele complexului monahal paleocreștin din apropiere, aici fiind identificate două bisericuțe, o galerie-culoar și câteva încăperi, cioplite în versantul calcaros al unei văi.
 
Rezervația Dumbrăveni este extrem de frumoasă, aici îți poți petrece câteva ore în natură. La întoarcere, puteți trece prin localitatea Adamclisi, un alt loc dobrogean încărcat de istorie. Dar asta este o altă poveste.....
 
Bibliografie selectivă
POSEA, G., Geografia fizică a României, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004.
 
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular încadrulLiceuluiTeoretic „NicolaeBălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic șimembruînConsiliulConsultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a maimultorlucrărișistudiidespreMedgidia, despre Dobrogea șidespreclimatologie;
Autoare a unorstudiișicărți de metodicăși de management;
Participare la simpozioanejudețene, naționaleșiinternaționale;
Implicareaînscriereaunorproiecte ERASMUS + șimobilitateîn state ale UE.

Citește și:
#citeșteDobrogea Sulina, raiul de la capătul lumii