#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul căpitan-comandor Drimba Gheorghe

 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română.

 
Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.
 
Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
Coinculpatul căpitan-comandor Drimba Gheorghe

La data de 15 aprilie 1948, căpitan-comandor (r) Drimba Gheorghe declara împrejurările în care l-a reîntâlnit pe contraamiralul (r) Horia Macellariu

„Subsemnatul căpitan-comandor (r) Drimba Gheorghe, născut în anul 1905, luna aprilie 27 în comuna Rupea,Judeţul Târnava Mare, având ca studii bacalaureatul. Şcoala Navală şi Şcoala de Aplicaţie, de naţionalitate român, religia ortodoxă, flu al lui Gheorghe Drimba, de profesie magistrat şi al Elenei, de profesie casnică, fără avere.

Eu posed 5 hectare pământ arabil. Nu am făcut şi nici nu fac niciun fel de politică. Ultimul domiciliu Bucureşti, strada Lanţului nr. 2, declar următoarele:
Am cunoscut din Marină pe comandorii Condeescu, Toma şi Eftimie, de asemenea şi pe amiralul Macellariu, care în timpul războiului era comandantul Forţelor Maritime.

După întoarcerea mea din captivitate în Rusia la 15 decembrie 1946, nu l-am văzut pe amiralul Macellariu până în ziua de - nu ştiu precis data - dar era cam 2-3 aprilie 1948. Am ajuns să-l văd în următoarele împrejurări: când m-am întors, am întrebat cum era şi firesc pe toţi camarazii despre ofiţerii noştri de marină ce mai fac şi pe unde şi cum mai trăiesc, dacă au slujbă etc., cei din cadrul disponibil.

Cu această ocazie mi s-a spus şi de amiralul Macellariu că trăieşte aici în Bucureşti şi nu este fugit în străinătate, deşi este condamnat la puşcărie. Acest lucru mi l-au spus atât comandorii Condeescu, Toma şi Eftimie. Eu le-am spus că aş vrea să-l văd pe amiralul Macellariu, să-l văd cum arată. într-una din zile, imediat după alegeri, mi-a spus Condeescu pe stradă că dacă vreau să-l văd pe amiral să vin la casa, numărul nu-l ţin minte acum, în strada Grigore Mora. Când am intrat, m-a primit amiralul Macellariu, iar la scurt timp a venit din altă cameră doamna Condeescu. Nu peste mult dmp a venit Condeescu iar doamna a plecat.

Ce am vorbit cu amiralul:

Mai întâi, amiralul m-a întrebat cum am ajuns prizonier în Uniunea Sovietică, pe unde am fost și cum m-am întors. Eu l-am întrebat cum i-a mers și cum a fost atunci cu Armistiţiul la Constanţa. Mi-a povestit cum a fost. Apoi, a făcut apel la mine, zicând că mă ştie din război şi din serviciu că sunt om de cuvânt şi că n-am să spun ceea ce are să-mi spună el.

Mi-a spus că el organizează o mişcare de rezistenţă pentru cazul unui eventual război care să ajute trupele aliate când vor veni în ţară. Eu i-am spus că eu am de gând să plec din ţară să-mi găsesc un vapor fie la Marsillia, fie în Argentina şi m-a rugat ca fiind în străinătate să caut români fugiţi acolo şi să le spun care este situaţia de aici, că se fac arestări peste arestări, cu sau fără motiv, se schingiuiesc oameni şi că domneşte o nemulţumire generală din cauza teroarei şi a nesiguranţei vieţii omului.

I-am spus că pot să-i satisfac această dorinţă dacă mă voi vedea cu vreun român competent. Mai mi-a spus că nu are aici nici mijloace băneşti necesare şi că îi roagă să stăruie pe lângă străinătate să le dea aici o mână de ajutor. I-am promis şi acest lucru.

Cu aceasta ne-am despărţit şi eu am plecat acasă. Despre organizaţie mi-a spus că este fără nume şi nu se cunosc între ei decât cel mult două-trei persoane, eu personal nu am făcut parte din organizaţie, nefăcând parte nici din vreo grupă, deoarece a doua zi am plecat în Ardeal, sau poate era şi a treia zi. Acolo nu am reuşit să trec frontiera şi m-am întors.

La două sau trei zile, am plecat în Dobrogea, voind să fug în străinătate pentru a găsi angajament pe vreun vapor, nici aici nu am reuşit şi sâmbătă, 10 aprilie 1948, am fost din nou acasă.“
   
 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul Snaidero Romeo
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul locotenent-colonel Popovici Alexandru
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul căpitan-comandor Eftimie Ştefan
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul comandor Toma Matei