#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul căpitan-comandor Eftimie Ştefan

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română.

Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.

Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.

Coinculpatul căpitan-comandor Eftimie Ştefan

În declarația din data de 9 aprilie 1948, Elena Eftimie, soția căpitan-comandorului Ştefan Eftimie recunoaşte colaborarea soţului său cu organizaţia condusă de contraamiralul (r) Horia Macellariu.

„Subsemnata Elena, cpt.cdor. Eftimie, născută în anul 1912, luna noiembrie, în continuarea declaraţiei mai declar următoarele:

Soţul meu, cpt.cdor. Ştefan Eftimie, Bind promoţie 1930 probabil că îl cunoaşte pe domnul amiral Horia Macellariu din anul acela. În anul 1941 l-am văzut prima oară pe domnul amiral Horia Macellariu la o masă într-o grădină de vară unde s-a sărbătorit plecarea unui comandor activ din Constanţa la Bucureşti, unde am fost invitată împreună cu soţul meu.
Ultima oară când am auzit pe soţul că a fost la noi acasă a fost când a cunoscut-o pe doamna Romano şi au discutat despre închirierea amerei, eu nu eram acasă, iar când am venit acasă mi s-a spus de soţul meu că doamna Romano a închiriat  casa unui domn Popa.

Horia Macellariu în ziua când a fost la noi precis nu a fost singur. Doamna Romano l-a cunoscut înainte de a se muta la doamna Romano n-am ştiut unde a locuit Horia Macellariu. Sora mea, doamna Aneta comandor losifescu l-a cunoscut pe Horia Macellariu sub numele de Popa, neştiind niciodată care este adevărata persoană, la noi acasă Horia Macellariu a stat la doamna Romano 2-3 luni, până să fiu eu arestată. Cu doamna şi domnul comandor Condeescu n-am vorbit la telefon nici eu şi nici soţul meu de la dispariţia lui Horia Macellariu de la doamna Romano.

Am dedus, din spusele soţului meu, că Horia Macellariu făcea vizite comandorului Condeescu. Pe motiv că e condamnat deoarece am auzit de la radio, n-am vrut să ştie niciodată familia mea cine este adevărata persoană, decât fiul meu şi soţul meu. Soţul meu tot timpul a stat acasă şi n-a lipsit niciodată noaptea şi nici ziua. Însă auzind probabil de arestarea mea şi a sorei mele a dispărut.
Categoric nu pot ca să ştiu unde ar putea fi soţul meu, deoarece până la arestarea mea el nu a lipsit niciodată. Nu ştiu dacă soţul meu făcea parte din vreo organizaţie subversivă.

N-am ştiut nicodată dacă soţul meu a avut sau are legături cu Horia Macellariu. Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau şi o semnez, nesilită de nimeni.“
 
În continuare, apare declaraţia căpitan-comandorului Ştefan Eftimie prin care acesta prezintă împrejurările în care l-a cunoscut pe contraamiralul (r) Horia Macellariu, pe care o puteți citi accesând link-ul de mai jos.
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul comandor Toma Matei

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul ing. Antonescu G. Gheorghe

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Delictele contraamiralului Macellariu Horia
 
#DobrogeaDigitală: „Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Epurarea personalului armatei româniei în primii ani postbelici
 
 #DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Grupul reacţionarilor din marină