#DobrogeaDigitală Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 


Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 
Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 
Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată asupra istoriei Constanței, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatările altor mari autori, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume al orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale.
 
Redăm, în cele ce urmează, prima parte a acestui capitol, restul urmând a fi prezentat într-o ediție viitoare:

„Originea oraşului Constanţa se perde în negura vremurilor. Primul nume al oraşului a fost «Tomis», despre care poetul Ovidiu, în «Tristele» sale ne povesţeşte o minunată legendă:
 
«Inde tomis dictus focus, bic quia fertur in ieo. Membra soror f ratris consecuisse sui» (Acest loc fu numit apoi tomis, fiindcă aci se zice că o sora a tăiat membrele fratelui tău).
 
Această legendă datează cu vreo 12 secole înainte de Hristos şi are cam următorul subiect pe care îl redau pe scurt:
 
Regele Aethes din Colchida (Dobrogea de astăzi) poseda un berbec cu lâna de aur, talisman care asigura deţinătorului ei puterea de a fi neînfrânt. Berbecul cu lâna de aur sintetiza după unii bogăţia holdelor dobrogene sau a turmelor de oi de pe acest tărâm, produse a căror reputaţiune persistă şi astăzi.
 
Eroul elen Iason împreună cu numeroşi tovarăşi ai săi, printre cari se găseau Hercule, Castor, Polux, Nestor şi alţii, horărâţi să răpească acest talisman, construiesc o corabie uriaşă cu 50 lopeţi, tăiată dintr'un stejar sfânt luat de pe muntele Pelion din pădurea Dodona.
 
Cu concursul Medeei, fiica regelui Aetes din CoIchida, Iason şi tovarăşii săi isbutesc în expediţia lor. Se îmbarcă apoi din nou în corabie şi pornesc la drum cu prada lor. Iason, luând cu sine şi pe medeia care la rândul ei l-a luat şi pe fratele ei mai mic Absirte.
 
Regele Aetes fuge după ei şi îi ajunge prin dreptul Constanţei de azi, unde fugarii - pentru a întârzia pe urmăritori-aruncă pe coastă trupu ciopârţit a lui Absirt, fecior de rege, ale cărui membre Aetes le adună şi le înmormântează pe țărm.
 
În timpul acesta fugarii se perd pe mare şi locul acesta „S'a numit «tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi. Am redat pe scurt această frumoasă legendă despre care mitologia se ocupă cu o fantezie rară, făcând din ea una din cele mai minunate povestiri.
 
Aceasta este numai o legendă şi trecând fugar peste amănuntele întemeerii cetăţii de către o colonie de neguţători greci din milet, epoca de înflorire de sub dominaţiunea romană, reînvierea Constanţei ca important centru economic sub genovezi, veneţieni.“
 
 
Va urma.

Descarcă gratuit lucrarea „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Sursă foto: „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu

Citește și:
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit
#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”
Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)
Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor