#DobrogeaDigitală „Necropole elenistice la Tomis“ – Descoperirile care întregesc tabloul vieții sociale, economice, politice și spiritual-culturale

 

• Arheologia reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente prin care putem pune cap la cap evenimentele petrecute în altă epocă, ajungând astfel să reîntregim tabloul economic, al vieții sociale, politice și spiritual-culturale dintr-o epocă apusă.

Marius Bucovală a adunat în cartea „Necropole elenistice la Tomis“  reconstituirea istoriei vechi prin studiul necropolelor. În antichitate, mai ales în perioada clasică greacă și romană, înmormântarea se desfășura după ritualuri prestabilite și includea obligații respectate cu o regularitate remarcabilă a căror origine nu se poate găsi în sistemul de credințe care era în atotputernic și care stăpânea în mod totalitar societatea, la diferitele sale nivele.



Potrivit acestor credințe, moartea era considerată trecerea în altă lume care funcționa pe anumite coordonate aproape similare cu viața avută în lumea părăsită. Totuși, această trecere nu era posibilă fără anumite lucruri făcute în această lume, precum recuperrea și pregătirea trupului celui defunct pentru această călătorie importantă.

Se considera că o dată cu trecerea pe un alt tărâm, numit „lumea umbrelor“ decedatul primea calități deosebite. Astfel, dacă ar fi rămas cumva neliniștit din cauză că nu ar fi fost bine pregătit pentru călătoria ce o avea de parcurs, ar fi putut tulbura viețile celor rămași în urmă.  

În cadrul ceremoniei funerare, rudele sau persoanele apropiate se obligau să-l jelească pe cel care i-a părăsit, iar apoi să pună în morminte un inventar funerar care conținea ofrande distincte, bineînțeles după ce acesta fusese spălat și îmbrăcat în cele mai alese veșminte.

În urma săpăturilor făcute, arheologii au descopeit din acest inventar funerar obiecte precum: fibule, nasturi, ornamente veștimentare de ceramică și de bronz, dublate de obiecte de uz personal și de podoabe dintre cele mai diverse, pentru femei: inele, brățări, diademe, cercei, mărgele etc. De altfel, au fost descoperite arme și scule de tot felul pe care le posedase defunctul în timpul vieții, fie prin natura meseriei, fie ca și pasiune. Vase de băut și de servit la masă, de diferite forme și mărimi, unele conținând provizii, altele menite a fi folosite veselă în noua viață.

Prin prisma necesității efectuării unor lucrări edilitare și de canalizări, nu a fost necesară o săpătură sistematică. Datorită amplitudinii și ritmului accelerat de muncă pe șantiere, era urgentă recoltarea materialelor scoase întâmplător la iveală. Astfel, au fost depistate un număr de peste 400 de morminte. Aparținând diferitor epoci clasice, care pe baza caracteristicilor generale și a inventarelor funerare, au permis identificarea și delimitarea cronologică în timp și spațiu a diverselor necropole tomitane.
 
Citește continuarea cărții „Necropole elenistice la Tomis“ aici.

 
Sursa foto: „Necropole elenistice la Tomis“
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Citește și:

 #DobrogeaDigitală: „Odiseea editării Poeziilor lui Eminescu în prima sută de ani. 1884-1984“, de Pericle Martinescu - Mihai Eminescu, poetul ajuns celebru în urma îmbolnăvirii sale

#DobrogeaDigitală „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)“: România a fost numărul 1 la venitul pe cap de locuitor