#DobrogeaDigitală „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“

 

• George G. Antonescu a fost un pedagog român care a trăit între 1882 – 1953 și a predat la Universitatea din București. O bună vreme a fost și director al Institutului Pedagogic Român.

 
Volumul „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“  este semnată de George G. Antonescu (n. 1882 – d. 1953), pedagog român, profesor de pedagogie la Universitatea din Bucureşti şi director al Institutului Pedagogic Român. Autorul a publicat cartea în anul 1927 la editura „Casei Școalelor“.
 
În cele 540 de pagini sunt tratate subiecte de maximum interes pentru domeniul pedagogiei, semnatarul cărții abordând diferite problematici, plecând de la începuturile istorice ale pedagogiei și ajungând la stadiul acesteia din anul 1927. Antonescu creionează ideea principală pe granița dintre „pedagogia veche“ și „pedagogia modernă“.
 
„Convinşi prin urmare de faptul că pedagogia prezentului este o desvoltare evolutivă a celei din trecut şi de acela că în pedagogie trebuie să luptăm pentru progres şi evoluţie, dar în acelaş timp contra pornirilor revoluţionare, facem în lucrarea de faţă - pe baza diferitelor sisteme pedagogice, aparţinând secolelor XVII, XVIII şi XIX - expunerea critică a doctrinelor fundamentale ale pedagogiei moderne, cari, pe deoparte au sintetizat diversele tendinţe pedagogice şi filosofice ale timpului, în care s’au produs, iar pe dealta, au deschis perspective largi şi luminoase gândirii pedagogice ulterioare şi au exercitat o influenţă hotărîtoare asupra mişcării pedagogice a timpului nostrum“, se punctează în începutul cărții.
 
Cartea este structurată în zece mari capitole după cum urmează:
I.Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke
III.Filosofia şi pedagogia Iui I. A. Comenius
IV.Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul .
V. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
VII. Goethe. Idealul său pedagogic
VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
X. Filosofia şi pedagogia lui Herbert Spencer
 
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
 
„Schiller a arătat cu multă claritate în scrierile sale estetice —  Über die aesthetische Erziehung des Menschen; Über Anmut und Würde; Ober das Erhabene; Ober den moralischen Nutzen ăesthetischer Sitten — importanţa educaţiei estetice şi serviciile, ce ea aduce educaţiei morale, în special celei, kantiene.

1. Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor, pe scurt, dela motivele subiective, la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric.

Trebue să se provoace în spiritul nostru o reacţiune, care să-l facă influenţabil de legile morale. Şi după cum atmosfera, care ar mijloci o tranziţie dela cald la frig» ar trebui să fie temperată, adică să contopească în sine ambele elemente opuse, tot astfel şi mediul psihic, care ar mijloci in spiritul nostru înlocuirea motivelor subiective prin legi morale, a înclinaţiilor prin raţiune, ar trebui să realizeze în sine o legătură intimă între motivele subiective şi cele raţionale,. între instinct şi raţiune.
Un atare mediu psihic ni-l procură educaţia estetică.

Nu există altă cale, zice Schiller, pentru a face pe omul simţurilor raţional, decât aceea de a-l face mai întâiu estetic. Educaţia estetică are în vedere pe om în întregimea lui; ea nu se referă numai la caracterul empiric, sau numai la cel raţional, ci le îmbrăţişează pe amândouă; ea înlocueşte discordia dintre impulsiuni şi raţiune prin armonie.

Intre starea empirică şi cea raţională, între materie şi formă, între pasivitate şi activitate, între simţire şi cugetare, există o stare intermediară, în care cele două elemente opuse sunt contopite; această stare ne-o produce frumosul. Facultatea noastră de a aprecia frumosul câştigă simţurilor respectul raţiunii şi raţiunii înclinaţia simţurilor. «Frumosul» ca «formă liniştită» («als ruhige Form») îmblânzeşte viaţa sălbatică şi înlesneşte trecerea dela sensaţii la idei, iar «ca imagine vie» («als lebendes Bild») dotează forţele abstracte cu forţa sensitivă, reduce noţiunea la intuiţie, legea la sentiment»

Prinurmare, datoria educaţiei estetice va fi, pe deoparte de a asigura sensibilitatea contra atacurilor raţiunii, dând desvoltarea necesară naturii sensibile, pe de altă, parte, de a asigura raţiunea contra impulsiunilor, dând desvoltarea necesară intelectului.

Ea va înlesni, pe deoparte, relajiunile dintre individ şi lumea exterioară, desvoltând impresionabilitatea celui dintâiu, şi va sprijini, pe de alta parte, cea mai desăvârşită independentă a raţiunii de impresiile din afară; cu alte cuvinte, va accentua cât mai mult pasivitatea naturii sensibile şi sentimentale, şi activitatea naturii raţionale.
Aceste două moduri de a influenta asupra unui om, deşi par opuse, ele se întregesc unul pe altul, căci impresiile provocate de lumea externă sunt necesare pentru a-l face mai conştient de personalitatea sa, iar întărirea personalităţii, a spontaneităţii e necesară pentru a rezista influentelor venite din afară. «Unde se unesc amândouă, acolo va întruni omul cea mai desăvârşită independentă şi libertate cu cel mai deplin conţinut de existentă».“
 
 
Sursa foto: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
 
#DobrogeaDigitală: Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
 
#DobrogeaDigitală: „Ştiinţa, ca şi arta, se serveşte de percepţie şi raţiune, religia de revelaţie.“
 
#DobrogeaDigitală: «Dece la învăţarea limbii latine şi a celei elene e nevoe de nuia, dar Ia franceză şi la italiană nu ? »