#DobrogeaDigitală Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

Odată cu revenirea provinciei la România, în noiembrie 1878, Dobrogea își alinia instituțiile la cele existente în Regat.

Se înființa astfel Prefectura, judeţul Constanţa urmând să aibă nu mai puțin de 50 de prefecţi până în 1949, când regimul comunist a desființat această instituție „burgheză”.
 
Prima apariție a instituției prefectului ca atare în administrația societății românești datează din a doua jumătate a secolului XIX, fiind consacrată prin Legea pentru înființarea consiliilor județene, din 2 aprilie 1864 și Legea comunală din 1 aprilie 1864, inspirate după modelul francez al timpului.

Prin această lege, prefectului i se stabilea calitatea  de reprezentant al puterii centrale  în județ și administrator al intereselor locale.
 


În Constanța, primul prefect numit a fost Remus Opreanu, care a deținut această funcție în trei mandate, întrerupte, în anii 1881 – 1882, de Constantin Ciocârlan, un liberal radical, implicat în 1870 în mișcarea antidinastică conspirativă, rămasă în istorie drept „Republica de la Ploiești”.
 
În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, putem parcurge un raport al lui C.Ciocârlan, publicat de ziarul „Farul Constanţei” ll, nr. 66, din 18 octombrie 1881, din care reiese „situațiunea” populației după război, în județul Constanța, starea sanitară, socială și religioasă, starea drumurilor etc, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească.
 

„Domnilor Consilieri
Viind de căteva zile în capul Administraţiunei acestui judeţ, mi este imposibil a vă putea presenta o descriere esactă a situaţiunei sale din toate punctele de vedere cari intră în atribuţiunele Consiliului Judeţean ce D-Vs 'I constituiţi.

Pot să vă spui numai că mai toţi locuitorii refugiaţi din Dobrogea din causa desastrelor ultimului resbel s'au reîntors şi se reîntorc văzînd solicitudinea guvernului Român ce are şi pentru Dobrogea ca şi pentru cealaltă ţară Română fără destincțiune de religiune.

Ei şi au reconstruit casele, s'au ocupat de agricultură mai mult chiar de cât în trecut şi în scurt timp au ajuns ca mai toţi să aibă vite şi instrumente de agricultură cum nu au avut mai niciodată.

Vorbind de religiuni voesc să vă mai asigur în numele guvernului că libertatea cultelor, fără escepțiune, va fi tot d'auna precum a fost respectată pretutindeni.

Starea sanitară afară de puţine escepţiuni de boale între copii, anul acesta, a fost mulţumitoare. Vă asigur că voi pune toate puterile mele ca vaccinarea copiilor să se facă în viitor pe o scară foarte întinsă şi ea atunci va împedeca cu siguranţă boala variola care a secerat din copii, dar pentru acesta îmi trebue tot concursul D-vs mai cu seamă pentru locuitorii mahometani, ca, când Medicul vine în sat toţi să'i ducă copii a'i vaccina şi toţi bolnavii să i se presinte fără ai împedeca superstiţiunele de până acum ca să fiă în toate bine trataţi şi vindecaţi.

Păstoria, care este principala sorginte de avuţie a acestuI judeţ, progresează şi se desvoltă şi cu toate că vitele mici au suferit, parte de boala numită cârceg, dar această boală a încetat cu desăvîrşire peste tot locul şi nu a lasat urme regretabile, vitele mari însă au fost în tot locul sănătoase.

 

  DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF   

 

Pentru biserici şi geamii s'a prevezut în proectul de budget o sumă considerabilă pentru ca cu ea se facem faţă trebuinţelor de construcţiuni şi reparaţiuni şi vă rog, să votaţi această sumă ca pentru prima necesitate. Tot asemenea veţi bine voi a primi cu mulţumire sumele alocate pentru școli; Scoala este lumina şi pentru lumină trebue să lucrăm toţi ca se facem se fiă peste tot locul.

Veniturile Comunelor ca şi ale statului şi Judeţului se încasează fără anevoinţe.

Budgetele tuturor Comunelor Urbane şi rurale pentru anul acesta au fost votate la timp de Comisiile Comunale şi compturile anilor trecuţI şi a trimestrului Ianuarie a.c. verificate şi aprobate de Prefectură conform legei. Din situaţiunele financiare ce primesc la finele fie cărei luni constat cu mulţumire că toate Comunele afară de mici escepţiunI au escedente în fonduri.

Ordinea publică, chemată a asigura viaţa şi averea locuitorilor, desvoltarea morală şi materială şi prin urmare bunul trai al lor, a fost şi vă asigur, că va fi şi în viitor cât se poate de perfectă.

Recolta anului curent, care la început ne autorisa se sperăm că-va fi abandonată maI târziu din causa a multor ploi şi negure ce au avut loc, a suferit o reducţiune însemnată atât în cantitate cât şi în calitate. Cu toate aceste recolta orduluI, inului şi meiul a fost bună şi nu numai suficientă pentru necesităţile locale, dar va fi şi o cantitate considerabilă pentru esport.

Nu tot ast-fel pot vorbi, Domnilor Consilieri, şi despre drumuri. Cunosceţi ca şi mine cât de importante sunt căile de comunicaţie. Aceste sunt una din artele principale şi care contribue forte mult la prosperitatea tuturor ramurilor de avuţie a Judeţului.

Ele se află aproape în stare primitivă. Tote silinţele puse de administraţiune la acesta cestiune a rămas fără un bun resultat.

De şi din lucrări am constatat că prin unele ComunI s'au făcut şosele prin stradele principale aceste nu numai nu sunt suficiente dar sunt de forte mică însemnătate în comparaţiune cu mare întindere a Judeţului şi necessităţilor care sunt foarte simţite.

Şoselele judeţene, Constanţa Babadag, Constanţa-Mangalia şi Ostrov-Megidie de şi se află în construcţiune, lucrările însă efectuate penă acum sunt mici în raport cu întinderea lor.

Am luat mesuri ca în campania de astă toamnă să se continuie lucrările începute şi să se utiliseze toate mijlocele de care dispunem conform legei.”

 


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Ioan N. Roman, despre drepturile cetăţeneşti ale dobrogenilor, la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Soluţiunea ce se impune e aceasta - Întărirea elementului românesc şi îndrumarea Dobrogei pe calea propăşirei“