#DobrogeaDigitală „Tenha Juvah“, reședința cea mai iubită de către Regina Maria (galerie foto)

 

• „Tenha Juvah”sau Palatul Regal de la Balcic a fost reședința de suflet a Reginei Maria. Atât construcția, cât și grădinile de pe acest domeniu au prins contur din imaginația reginei.

„Dobrogea culturală între Constanța și Balcic“ este o „hartă modernă“ a istoriei de pe malul Mării Negre. La construcţia acestui volum au participat: Delia Bălăican, Wendy Laura Cînţa, Ştefania Dinu, Sebastian Ionescu, Oana Marinache, Alexandru Mexi, Diana Slav, Silvia Vrânceanu Nichita și Raluca Zaharia - specialiști din domenii diverse precum istorie, istoria artei, arhitectură, urbanism, peisagistică, jurnalism ș.a. Autorii aduc în fața publicului larg punctele turistice recunoscute atât din Constanța, cât și din Balcic, evenimente mai puțin cunoscute, monumente istorice uitate, dar și detalii despre traiul anilor 1800.



Unul dintre cele trei capitole ale cărții surprinde poveștile Balcicului. În prezent, Balcicul este recunoscut drept o locație de vacanță, pe malul Mării Negre. Ce nu știu, însă, foarte mulți dintre turiștii care aleg să se scalde în apa de un verde-albastru este că orașul are pavată istoria unei perioade de mare prosperitate pentru mica și antica așezare de pe Coasta de Argint a Mării Negre. Comori nevăzute și povești prea puțin știute, stau martorele unei patrimoniu și peisaj cultural care aduc în prim plan complexul regal, dar și vile de jur împrejurul proprietății Reginei Maria. În anul 1925 a început construcția complexului regal de la Balcic.

„Locul a început să fie săpat după planurile unui pictor, făcut pentru acest rost arhitect. Ziduri puternice de cetate s-au înălţat și, peste ele, odăile cu tavan jos, pline de aerul sărat și de lumina verde-albastră, turnul visat în formă de minaret, ca să se potrivească parcă dorinţei musulmanilor de aici, care-i zic reginei Maria, Sultana, și mai ales prispele cu troiţe bizantine, scaune de piatră veneţiene, stâlpi dalmatini și ulcioare și vase mari cu flori clasice“, scria Emanoil Bucuţa, în articolul intitulat „Balcicul“ din 1931, p. 267.

Construcția vilei a fost proiectată de către arhitectul Emil Guneș și a durat patru ani, din 1925 pînă în 1929. Cladirea principală era, de fapt, o vilă numită de către regină „Tenha Juvah“ (Cuibul singuratic). Era locuită în principal de ea și suita ei. Vila era compusă din parter și două etaje. Avea în total 14 camere dintre care cinci la parter, trei la etajul I și șase la etajul al II-lea. Era prevăzută de asemenea și cu două terase, una la etajul I și alta la etajul al II-lea, dar și cu un balcon. Regina a ales să ofere un aer oriental construcției adăugându-i un minaret turcesc. Lucrările au fost  executate de firmele italiene „Agostino Fabro“ (decoraţii interioare) și „Giovanni Tomasini“ (zidărie, mozaic și asfaltare), sub supravegherea reginei și a secretarului său particular Gaetan Denize. Reţeaua electrică a fost încredinţată unei firme românești, cea a inginerilor I. Popescu și Gh. Creţu.


Complexul regal mai conține încă o vilă care se numește „Mavi Dalga“ (Casa pentru oaspeţi). Aceasta are în componență 16 camere, printre care apartamentul principelui Nicolae compus din hol, salon, dormitor, toaletă și baie, apartamentul lui Gaetan Denize și al doamnelor de onoare.

O a treia clădire purta denumirea de „Sabur Jevi“ și era destinată suitei. Pentru amenajarea acesteia, regina a ales un stil diferit, astfel a aranjat camerele în formă de potcoavă, cu colonade spre mare și coloane spre interior.

Amenajarea domeniului a continuat cu alte detalii turcești de care Regina Maria s-a îndrăgostit în 1924, când le-a văzut pentru prima dată: cinci mori turcești. Acestea au fost amenajate în bucătărie, uzina elecrică, magazie, locuința personalului și în garaj. De altfel, au mai fost construite următoarele pavilioane: pavilionul administraţiei, pavilionul de odihnă, pavilionul principesei Ileana și al principelui Nicolae, pavilionul „Izbânda“, „Ciuperca“, „Lingerie“, „Cara Dalga“ sau studioul principesei Ileana.

Regina Maria și-a construit și un loc aparte pentru rugăciune, un templu pe care l-a numit „Maria Ruh“ și o bisericuţă, „Stella Maris“.

„Cea mai mică biserică din ţară, smerit altar ortodox pe care eu, protestanta, am clădit, pentru că Stella Maris îmi stă înainte, un simbol al vieţii mele; un altar ridicat unei mărturisiri de credinţă care nu-i a mea, într-o ţară unde am fost odată străină și pe care mi-am însușit-o prin bucuria, suferinţa, lucrul care m-au legat de ea cu fiecare an ceva mai mult“, a declarat Regina Maria despre biserica pe care a ridicat-o. (Regina Maria, 1930, p. 515).

Atât de drag i-a fost acest loc încât atunci când a simțit că îi vine sfârșitul și-a schimbat testamentul adăugând o ultimă dorință:

„Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeș lângă iubitul meu soţ, regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie așezată sub lespezile bisericii pe care am clădit-o. În decursul unei lungi vieţi, atâţia au venit la inima mea, încât moartă chiar, aș dori să mai poată veni la ea, de-a lungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria și bucuria. Vreau să odihnesc acolo, în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Și cum acolo se găsește inima mea, eu nu vreau să fie un loc de jale, ci dimpotrivă, de pace și de farmec cum a fost când eram în viață. “

 
Citește mai departe în „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic. Istorie, patrimoniu, peisaj“.
 
 
Sursa foto: „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic. Istorie, patrimoniu, peisaj”
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „În Dobrogea, fiecare cărare îți spune o poveste...“

 
#DobrogeaDigitală: Personalități importante care au locuit în Constanța - Regina Maria, Regele Mihai I, familia Știrbey

 
#DobrogeaDigitală: Monumentul Victoriei de la Adamclisi – Trofeul lui Traian din Dobrogea