Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:32 30 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Anonymus Valesii (sec. IV) - „Originea împăratului Constantin”

ro

29 Jun, 2024 16:28 699 Marime text
  • La lucrarea „Res gestae” a lui Ammianus Marcellinus (sec. IV), apărută în 1636 la Paris, editorul Henricus Valesianus a inclus și două texte inedite dintr-un manuscris din secolul IX. Primul prezintă biografia împăratului Constantin I cel Mare (306-337) redactată de un autor păgân contemporan. Apoi, biografia a fost rezumată, fiind adăugate sau reproduse informații referitoare la creștinism din opera teologului Orosius (sec. IV-V). De asemenea, autorul rezumatului a folosit și o istorie a împăraților romani, redactată după decesul lui Constantin, de care s-au folosit și Eutropius, Aurelius Victor  și Zosimos. (ed. H. Mihăescu & Gh. Ștefan)

În lucrarea „Originea împăratului Constantin” este menționată și provincia Sciția Mică (Dobrogea), creată de predecesorul lui Constantin, împăratul reformator Dioclețian (284-305), prin separarea de Moesia Inferior.



În capitolul V, este menționat tratatul de pace prin care Constantin și Licinius și-au împărțit imperiul în Vest și, respectiv, Est, și o invazie a goților nord-dunăreni în provinciile balcanice ale imperiului: „18 ... Licinius cerea pace [după bătălia din 314 – nota editorilor români] și promitea să îndeplinească cele cerute ... pacea a fost încheiată de către cei doi cu condiția ca Licinius să păstreze Orientul, Asia Mică, Tracia [din această dioceză făcea parte Sciția Mică – n. e. r.], Moesia și Scythia Minor ... 21. Pe când Constantin se afla la Tesalonic, goții au năvălit  din nou peste limes, care fusese neglijat [în 323 goții au profitat de concentrarea forțelor lui Licinius pentru bătălia finală cu Constantin – n. e. r.], și după ce au devastat Tracia ,și Moesia au început să strângă prăzi. Atunci Constantin i-a atacat și i-a respins: îngroziți, ei au încheiat pace și au înapoiat prizonierii 9. Licinius însă s-a plâns că apărarea teritoriului său de către altul constituie o încălcare a înțelegerii încheiate”.



În capitolul VI, este evocată colonizarea masivă a sarmaților nord-dunăreni exilați și în Sciția Mică: „32. După ce pacea cu goții [332 – n. e. r.] a fost încheiată în aceste condiții, el s-a îndreptat împotriva sarmaților https://www.hrmuzeum.ro/sarmatii-intre-mit-si-realitate care dădeau dovadă de rea credință. Sclavii sarmaților s-au răsculat cu toții împotriva stăpânilor lor și i-au alungat. Constantin [cezar, unul din fiii lui Constantin I, viitorul împărat Constantin II – n. e. r.]  i-a primit pe aceștia cu plăcere și a răspândit prin Tracia, Sciția, Macedonia și Italia peste trei de sute mii de oameni de diferite vârste și sexe.”



În privința războiului civil dintre sarmați, editorii români notează că, în realitate, cezarul nu a trecut Dunărea pentru a interveni și consideră exagerat numărul de 300.000 de coloniști, citând articolul Frământări la sarmați în secolul al IV lea, publicat de E. Chirilă în „Studii și Cercetări de Istorie Veche” (II, 2, 1951).
 
În paragraful 35 din același capitol, este amintită însărcinarea nepotului Dalmatianus cu apărarea liniei Dunării de Jos: „... pe Dalmatianus, fiul fratelui său Dalmatius, 1-a făcut cezar.  Dalmatius păzea malul gotic”.



Editorii români notează că intenția lui Constantin I a fost, ca la moartea sa, imperiul să fie împărțit de cei patru cezari, cei trei fii și nepotul său, căruia i-ar fi revenit Peninsula Balcanică, denumirea de „mal gotic” subliniind pericolul reprezentat pentru statul roman de acest mare popor germanic.
 
Bibliografie
Excerpta Valesiana, recensuit Jacques Moreau, Teubner, Leipzig, 1961.
Haralambie Mihăescu & Gheorghe Ștefan (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970 (XI. Anonymus Valesii)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Festus (sec. IV) - „Scurtă istorie a poporului roman”
 

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari