Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
05:49 24 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Euripidos (480 î. H. - 406 î. H.) - „Ifigenia în Taurida”, „Andromaca”

ro

02 Jan, 2020 08:48 3729 Marime text
Scriitorul grec antic Euripidos/Euripide (480 î. H. – 406 î. H) a menționat Marea Neagră, Insula Șerpilor și pe eroul grec Ahile în tragediile „Ifigenia în Taurida” și „Andromaca”.
Euripide (480 î. H.  - 406 î. H.) s-a născut la Salamina și a trăit în polis-ul Atena, implicându-se în viața culturală în perioada cunoscută în istoriografia modernă ca „secolul de aur” sau „secolul lui Pericle”.
 
Istoria literară îl consideră un clasic al tragediei grecești antice alături de Eschil.
 
Pentru Euripide însă teatrul era mai mult un instrument de exprimare a ideilor sale filozofice, marele filozof grec Aristotel (384 î. H. – 322 î. H.) considerând că acesta nu se ridica la nivelul celor doi mari contemporani ai săi.
 
Din cele 92 de piese ale sale, s-au păstrat 18. În „Ifigenia în Taurida” și Andromahi/„Andromaca”, ale căror subiecte sunt legate de Războiul Troiei (sec. XII î. H.), scriitorul menționează Pontos Euxinos/Marea Neagră și Insula Leuce/ Insula Șerpilor.


 
„Ifigenia în Taurida” (408, 430-438), „... marea... neagră/cu pânzele umflate în bătaia vântului/când țiuie la pupă/sub apă, cârmele/fie că suflă Notosul/sau briza Zefirului/atingând pământul cel multe păsări/țărmul cel alb/unde – în marea neospitalieră – se află/Alergările strălucite ale lui Ahile.” Adjectivul „neagră”, folosit de populațiile riverane Mării Negre, exprimă cuvântul scitic preluat de greci.
 
La primul contact cu Marea Neagră, corăbierii greci au numit-o Pontos Axeinos/Marea Neospitalieră, dar apoi, în cursul epocii marii colonizări grecești din sec. VIII-VI î. H., i-au schimbat numele în Pontos Euxeinos/Marea Ospitalieră, conform geografului grec Strabon (63 î. H. – 19 d. H.).

Andromaca” (1257-1262): „Apoi, împreună cu mine, în sălașul lu Nereu,/îți vei petrece restul timpului ca un zeu alături de o zeiță./De acolo, scoțând din mare piciorul tău neumezit,/vei zări pe iubitul nostru fiu, Ahile,/care locuiește într-o insulă/pe țărmul de argint, în interiorul Pontului Euxin.” În aceste versuri, zeița Thetis, fiica zeului marin Nereu și mama lui Ahile, se adresează regelui Peleu, tatăl eroului.
 
În „Scolii la Andromaca” (Comentarii la Andromaca), se notează la versul 1262: „Leuce: Insula Leuce, unde își petrece timpul Ahile, în mijlocul Pontului Euxin; de aci „Alergările lui Ahile“, de care s-a vorbit în „Ifigenia în Taurida”.
 
Informațiile despre Marea Neagră puteau proveni și din coloniile grecești Orgame/Argamum, Histria/Istria, Callatis/Mangalia (Cadrilater/Bulgaria), care erau în plină dezvoltare în sec. V î. H..
 
Bibliografie cronologică
 
E. SCHWARTZ (ed.), Scholia in Euripidem, vol. I-II, Berlin, 1887-1891.
EURIPIDE, Theatre,  vol. I-IV, ed. Meridier & L. Parmentier & H. Gregoire/Les Belles Lettres, Paris, 1923-1927.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964.  (XI. Euripide)
HORIA D. OPREA, Euripide și tragediile sale, „Teatru radiofonic”, 15 iulie 2011, http://piese-de-teatru.blogspot.com/
HORIA D. OPREA, Cei trei mari ai tragediei grecești, „Istorii regăsite”, 19 august 2012, https://istoriiregasite.wordpress.com/
 
Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Surse foto
: Ilustraţii din cartea „Constanţa”, de Tudor Şoimaru, și din publicația Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931,  disponibile în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța,

Citeşte şi:
 

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja 

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ferekides (sec. V î H.) - „Genealogii” (galerie foto)

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari