#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Sate și Mănăstiri din România“, de Nicolae Iorga

 
Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă cu cinci ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
Ca o urmare a volumului „Drumuri și orașe din România“ (anul 1904), Nicolae Iorga, somitate a secolului trecut, publică în anul 1905 la editura „Minerva“ lucrarea „Sate și Mănăstiri din România“.

După un periplul de trei luni prin țară, Iorga își așterne observațiile din călătorie în mai multe volume, asemănătoare unor jurnale de bord, pentru a face cunoscute „ţinuturile României supt o îndoită înfăţişare: aceia a satelor de astăzi şi a naturii de care sînt încunjurate şi aceia a frumuseţii istorice, întrupată în mănăstiri şi biserici“
 
Inițiativa sa are scopul de a încuraja românii să călătorească prin țară ca urmare a faptului că „nu numai frumuseţile străinătăţii sînt vrednice de văzut“ astfel încât „cei ce vor fi ispitiţi să străbată ţara, vor fi mulţămiţi“.
 
Unul dintre capitole este dedicat Dobrogei. Ajuns în apropierea Constanței savantul notează: „de pe o culme se vede la dreapta, dincolo de apele unui lac, linia malului Constanţei care taie marea fumuriu-albăstrie. Apoi în vale se zăresc case albe, copereminte roşii, zgîrieturi ale lutului lăsînd să se vadă stînca“. În această manieră este prezentat fiecare sat, oraș pe care reputatul istoric îl vizitează.
 
În cele 665 de pagini se regăsesc și o mulțime de fotografii, ilustrații ale descrierilor diferitor localități, monumente sau biserici. Cartea este structurată în patru capitole, după cum urmează:

 
CAPITOLUL I-iu
Ţara Oltnlni
1. Turnu-Severin
2. Tîrgu-Jiu
3. Spre Craiova
4. Craiova
6. Rîmnicul
6. Spre hotar
7. Caracalul

CAPITOLUL II
Ţara-Românească
1. Slatina
2. Spre Turnu-Măgurele
3. Turnu-Măgurele
4. Spre Piteşti
6. Piteştii
6. Curtea-de-Argeş
7. Spre Cîmpulung
8. Cîmpulungul
9. Tîrgoviştea
10. Ploieştii
11. Sinaia
12. Bucureştii
13. Împrejurimile Bucureştilor
14. Spre Călăraşi
12. Călăraşii
13. Buzăii
16. Rîmnicul-Sărat

CAPITOLUL III
Moldova
1. Focşanii
2. Spre Bacău
3. Bacăul
4. Piatra
6. Romanul
6. Fălticenii şi Baia
7. Spre Botoşani
8. Botoşanii
9. Dorohoiul
10. Spre Iaşi
11. Iaşii
12. Vasluiul
 13. Bîrladul
14. Tecuciul
16. Huşii

CAPITOLUL IV
Pe Dunăre
1. Spre Brăila
2. Galaţii
3. Tulcea
4. Sulina
6. În susul Dunării
6. Cernavoda
7. Constanţa
8. Spre Giurgiu
9. Giurgiul
10. Spre Turnu-Măgurele
11. Spre Severin
12. Spre hotar
 
Citește și:
 
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța