#citeșteDobrogea La Constanța... acum 95 de ani! (VI) - Străzile din Anadolchioi, apele pluviale și licitațiile de lucrări

Devenit oficial municipiu al României Mari începând cu anul 1926, orașul Constanța controla acum și destinele unor suburbii învecinate, pe vremuri comune rurale sau sate cu propria conducere. Printre aceste suburbii preluate din punct de vedere administrativ se afla (cel puțin scriptic, în acel moment) și localitatea Anadolchioi (astăzi cartier Anadolchioi sau Coiciu).

În ședința nr.9 din 22 iunie, primarul Alexandru Pilescu și membrii Delegațiunii Permenente ale Comunei Urbane Constanța (Francisc Sachetti, Dimitrie Rizescu, Vasile Nicolau și Scarlat Huhulescu) iau în discuție o petiție primită din partea locuitorilor din Anadolchioi. Aceștia cer Primăriei "să se asfalteze trotuarul de pe strada Carol până în strada Ștefan cel Mare, lucrare în valoare de 720.000 de lei". Delegațiunea admite cererea, în principiu, dar nu o poate demara imediat întrucât nu dispunea de fondurile necesare. Problema ivită era însă alta: denumirea străzilor din Anadolchioi creează confuzie, fiind identică cu cea a unor artere din orașul Constanța. Până în 1926, acest lucru nu fusese o problemă însă acum era imposibil ca un municipiu să aibă două străzi cu același nume (Carol - astăzi Bd. Tomis, respectiv Ștefan cel Mare).
Ținând cont de aceste aspecte, o lună mai târziu, pe 22 iulie 1926, Primăria Constanța va decide constituirea unei Comisii care să se ocupe de schimbarea străzilor din Anadolchioi. Această comisie era formată din avocații Constantinescu și Bentoiu, inspectorul general ing. Arghirescu și profesorul Coriolan. Acesta din urmă, profesorul de istorie Gheorghe Coriolan a fost directorul Liceului "Mircea cel Bătrân" timp de două decenii, în intervalul 1920-1925, respectiv 1926-1940.

Revenind la problemele lunii iunie (când a fost ridicată problema străzilor din Anadolchioi), în ședința din 14 iunie aflăm despre cum înțelegea primarul Pilescu să rezolve nemulțumirile comunității.
Reproducem un fragment din procesul-verbal al ședinței respective: "Asupra cererei făcute de mai mulți locuitori de pe străzile Ion Rațiu și Domnița Florica, prin care cer să se ia măsuri pentru a se ușura scurgerea apelor pe timp de ploi, se hotărăște ca Delegațiunea Permanentă (primarul și membrii ei) să meargă la fața locului împreună cu dl. inginer al Comunei spre a constata dacă cererea este întemeiată, făcându-se cunoscut despre aceasta și locuitorilor din acea parte, prin Poliția Comunitară, ca să asiste la cercetare, dând relații."

Problemele urbei și a locuitorilor săi erau prioritare, deși orașul Constanța se afla în plin sezon estival. Unele dintre aspecte erau strict legate de sectorul utilități sau de starea drumurilor. Dăm un prim exemplu, o decizie luată pe 4 iulie 1926, în care se menționează că antreprenorii Petre Georgescu și Giuseppe Filip au câștigat licitația pentru gurile de canal de pe străzile orașului,"în cantitate de 3918 kg și la prețul de 15,75 per kilogram".
Un alt doilea exemplu este legat de pavarea unei străzi: "S-a aprobat licitația privind facerea lucrărilor de pe strada Mitropolit Șaguna, porțiunea cuprinsă între Bd. Ferdinand și Cuza Vodă, în valoare de 18.000 lei asupra d-lui T. Nichiteanu, care a oferit executarea lor cu un rabat de 19% sub deviz."

Unele dintre decizii au profund caracter umanitar, cum este cel de la punctul 18 din 29 iulie: "Asupra raportului Serviciului de Salubritate de a se procura rogojini pentru paturile din dormitorul oamenilor din acel serviciu, delegațiunea hotărăște să se procure în locul paturilor existente, cari sunt de lemn, paturi individuale de fier, tip militar, iar în loc de rogojini, saltele de pae cu perne și pături de tipul pompierilor, pentru ca oamenii din Serviciul Salubrității să se poată odihni mai omenește, în care scop se va invita serviciul tehnic să întocmească un deviz de număr și costuri mobilier,pentru a aviza la procurarea lui."

Și un alt exemplu: "Aprobă să se dea un ajutor de 2000 de lei tânărului Virgil Ghițescu, student al Facultății de Științe București, orfan și lipsit de mijloace, pentru a se întreține într-o localitate de munte, fiind suferind."

Interesată de aspectul urbei, Primăria ia decizii aspre atunci când este vorba despre indiferența și ignoranța unora. Așa se întâmplă la punctul 36 din procesul-verbal al ședinței din 9 iulie: "În urma propunerii domnului V. Nicolau, delegațiunea hotorăște să someze toți proprietarii care posed locuri virane în oraș, să le împrejmuiască în termen de 30 de zile, iar în caz de neconformare, să se împrejmuiască de către primărie, în contul acelor proprietari... și însărcinează Serviciul Tehnic să întocmească un Tablou de toate aceste locuri, cu numele și adresa proprietarilor..."

(Va urma)


Bibliografie


- Deciziunile Delegațiunii Permanente pe anul 1926, Comuna Urbană Constanța, procesele-verbale 1,2, 3, 4 și 5, 6, 7, 8 și 9 - aferente lunilor aprilie, mai și iunie; sursă documente - Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța (SJANC), fond Primăria Constanța (1878-1950), copii puse la dispoziție de către prof. dr. Răzvan-Raul Ivan.
- Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, Camera de Comerț și Industrie Constanța, Ediția I - 1925, coordonatori insp.com Oct. Văleanu, secretar general Camera de Comerț.
- Anuarul Statistic al României 1924, Editat de Tipografia Curții Regale, București, 1925.
- Anuarul Statistic al României 1925, Editat de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1926.
- Anuarul Statistic al României 1931-1932, Editat de Mnitorul Oficial și Imprimeriile Statului, imprimeria Națională, București,1933.
- I. Duployen/Th. Ionescu - Constanța și Tekirghiolul - Ghid Ilustrat 1924, Institutul Grafic "Albania", Constanța,1924.
- Ionuț Druche - Virgil Andronescu, Fost Primar al Constanței. Recomandări din publicațiile periodice, articol publicat pe 02.09.2019, pe site-ul bjconstanta.ro.
- col. Ionescu M. Dobrogianu - "Tomi-Constanța", monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931.
- Analele Dobrogei nr.VII, 1926, Institutul de Arte Grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926.

Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: La Constanța...acum 95 de ani! (V) - Băile de la Mamaia și avocații Primăriei