#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (VIII)

În orașul de la malul mării străzile au purtat denumiri diverse de-a lungul timpului. Unele dintre acestea și-au păstrat denumirile chiar și în zilele noastre, iar altele au purtat alte denumiri, unele legate și de existența regimului politic din perioada respectivă sau de personalitatea agreată de regimul respectiv.
Scopul nostru este de a readuce în prim plan strălucirea vremurilor de altădată și farmecul acelor perioade, pentru a nu uita trecutul orașului de la malul mării.
 
Piața Independenței̶‣Piața Ovidiu ̶‣Piața Victoriei ̶‣Piața Ovidiu
Vă propun o locație deosebit de importantă prin prisma instituțiilor existente acolo, cât și a activităților comerciale și bancare.
Prima denumire a fost în perioada antebelică, până în anul 1912, iar din 1912 a purtat cea de-a doua denumire, pentru ca după 1950 să poarte în primii ani ai comunismului, cea de-a treia denumire, iar ulterior s-a revenit la Piața Ovidiu.
În perioada antebelică existau 36 de case locuite și 3 locuri virane. Existau 3 case cu un etaj, 32 de case cu două etaje și o casă cu trei etaje. Acest lucru demonstrează posibilitățile materiale ale celor care locuiau în zonă. Piața era o zonă activă, în plină dezvoltare.



Activitățile comerciale erau realizate de cerealieri precum: I.E. Atanasiu, J.T. Jerusalmi, Luca & Comp, Papadopol, Pincovici ș.a. Existau berării și restaurante precum: Berăria Bursa, proprietatea lui N. Gherondakis, unde se servea renumita bere Bragadiru, restaurantul lui G.V. Ogrezeanu, D.G. Hrisicos, băuturi spirtoase la S. Alperin, restaurantul Tomis, Berăria Bristol, ce avea și cofetărie, proprietar fiind P. Decica.
Librari în piață erau: I. Dumitrescu și Gr. M. Grigoriu.


Activitatea hotelieră era reprezentată de hotelul Elita, clasificat în clasa a II-a de calitate, ce îl avea proprietar pe Spiru Borova,  iar G. Stavridis, era proprietarul Hotelului Europa.
Moda, coaforul, bijuteriile erau și ele prezente în piață. Renumit era coaforul Elita, ce avea proprietar pe SurenAlexanian. Florării aveau Manda Florăreasa, iar galanterie, parfumerie și modă aveau drept proprietare pe Manon Lupescu și Voaleta Marcovici.


Alte bodegi din piață erau: cea a lui Abramescu, bodega Mercur, bodega Mircea, frecventate de marinarii din port, dar și cârciuma lui P.I. Vontiras.  






P. Șapira era argintar, ceasornicar, bijutier, având și un magazin de cadouri de lux pentru oamenii înstăriți ai Constanței sau pentru cei aflați în vizită în orașul de la malul mării.


Flori artificiale comercializa Ana Sultz, iar atelier de cismărie avea Wolf Schwartz, la nr.18. Brutar cunoscut era P. Milliaresi, iar cefenele aveau în piață : Leonida Nicolaide, OschiTorosian și C.N. Popescu.
În piață aveau sediul mai multe asociații precum: Jokey Club, Jacht Club Regal Român (J.C.R.R.), înființat la 24 aprilie 1921. Se practicau sporturile nautice, yachting, canotaj, natație, regate și polo. Sediul se găsea la nr. 6 în incinta pieței. Președintele de onoare era MS Regele Ferdinand I , iar președinte activ era ASR Prințul Carol.
În piață își avea sediul și Buletinul Sindicatului Agricol, în condițiile în care în zonă își desfășurau activitatea cerealiștii și armatorii de nave.
Cea mai importantă  construcție aflată în piață era Palatul Comunal, unde își desfășura activitatea administrația locală. În 1924 primar era Virgil Andronescu, iar viceprimari erau Petre I. Nițescu și Grigore Roșca. Membrii consiliului local erau: D. Dumitriu, M. Atanasiu, C. Alimănișteanu, Petre Ciupercescu, P. Poladian, Ilie Seny, Ștefan Marinescu, G. Resner, Murat Ali.



Secretar general al primăriei era Ioan Focșa, Dumitru Perjescu –director, Gheorghe Cristescu-avocatul instituției, iar Teodor Niculescu deținea funcția de casier al instituției.
Către Piața Independenței se îndreptau străzile: Alexandru Marghiloman, Ovidiu, Lascăr Catargiu, Grigore Cantacuzino, D.A. Sturdza, Marc Aureliu, Pescari, Traian, Carol și Mircea. Piața Independenței era locul de întâlnire al afaceriștilor, al armatorilor de nave, al comercianților, dar și locul de promenadă pentru localnici și turiști.
******************************************************************************
Independența
Un act politic așteptat îndelung de români timp de câteva secole. În 1877, România își declara independența la 9 mai, iar la 10 mai actul era semnat de Carol I și publicat în Monitorul Oficial. După participarea la conflictul ruso-turc, României îi va fi recunoscută independența de către marile puteri. La 23 noiembrie 1878 autoritățile române preluau provincia dintre Dunăre și Marea Neagră, pentru a fi integrată statului român, oferind în același timp o deschidere către lume prin accesul la oceanul planetar.
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Edituea Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiu Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" peanul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (VII)