Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VII). „Colegiul «Mircea cel Bătrân» are o contribuţie deloc neglijabilă la istoria culturii româneşti de ieri şi de azi“
5148
Marime text
Ieşit de sub tipar în primăvara acestui an, cel de-al şaptelea volum al integralei „Mediocritate şi excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România”, se bucură de prefaţa semnată de acad. Victor Voicu, vicepreşedinte al Academiei Române, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. Acesta remarcă: „Implicarea distinsului nostru coleg prof. Petre T. Frangopol în analiza obiectivă a problemelor sistemului educaţiei publice şi cercetării ştiinţifice în România a permis ample dezbateri în mediul academic, generând implicit analiza stării actuale şi potenţiale căi de ameliorare a celor două domenii, strâns corelate şi critice, pentru dezvoltarea societăţii româneşti”.
Şi în acest volum, structurat pe opt capitole, cititorul va găsi, în Capitolul VI, evidenţiate, prin articole, amintiri din şcoala primară şi liceu, împreună cu un interviu acordat redacţiei revistei Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, al cărui absolvent este Petre T. Frangopol.
De asemenea, capitolul VII are o tentă personală, preluând din revista „Academica“ a Academiei Române, nr. 10-11/2018, grupajul de articole care reprezintă cuvântările rostite cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani, la şedinţa omagială din 8 octombrie 2018, în Aula Academiei Române şi pe care cotidianul ZIUA de Constanţa le-a prezentat integral în cadrul campaniei proiectului #DobrogeaAcademică.
Vă oferim un fragment din interviul menţionat anterior, intitulat „Întrebări pentru seniori”.
„- Aţi fost elev «mircist». Consideraţi că liceul a avut o influenţă puternică asupra destinului/carierei dumneavoastră?
- Da, anii de liceu, 1944-1951, au avut o contribuţie majoră la promovarea unor valori fundamentale - cultura, patria, familia, credinţa, relaţiile corecte între oameni, comportarea civilizată în societate - toate acestea, la un loc şi nu numai acestea, au contribuit la dezvoltarea personalităţii mele. Liceul, azi Colegiul Naţional «Mircea cel Bătrân» (CNMB), are o contribuţie deloc neglijabilă la istoria culturii româneşti de ieri şi de azi. Întreg corpul profesoral mi-a pregătit viitorul profesional, iar calitatea profesorilor pe care i-am avut a fost esenţială. Nu în ultimul rând, prestigiul şcolii mă obliga să am o ţinută care să nu lezeze faima liceului. Aveam în primii ani ai liceului obligaţia să purtăm cusut de mâneca hainei/cămăşii, matricola, un pătrat din pânză cu literele liceului - LMB - şi dedesubt, numărul meu, 168, ca să fiu identificat pentru o anumită situaţie în care aş fi putut fi implicat în timpul orelor sau în pauză, de către pedagogi sau în afara şcolii, în oraş. Matricola a fost desfiinţată după reforma comunistă a învăţământului din 1948. Nu pot trece peste vremurile vitrege, după război, de care am avut parte. Nici prin gând nu ne trecea la îndestularea cu cele materiale sau la divertisment sau chiar haine.
Reforma învăţământului mi-a prilejuit mie şi colegului meu de clasă şi prieten încă de la grădiniţă, Paul Diaconescu, şansa unui experiment interesant, realizat în clasa 3-a şi a 4-a de liceu, pe care l-am descris, în amănunt, în revista „Tomisul Cultural“, nr. 4/2015, care apare la Constanţa. Nu existau manuale la toate disciplinele, mai ales la limba română şi istorie, din cauza schimbărilor politice în programele şcolare. Cele care existau nu ne erau de folos nici nouă, nici profesorilor. Profesorii ne ţineau cursuri libere. Promovam în clase mai mari şi nu puteam să ne bucurăm de o adevărată istorie a românilor, de istoria literaturii române şi universale, de spiritul umanist, de cultura literară care contribuie la educarea încă de la începuturile adolescenţei, la formarea unui individ.
Ne gândeam cum vom arăta peste câţiva ani când vom termina liceul şi vom şti prea puţin din cultura şi istoria românilor şi din cea universală. Am decis să ne apucăm să citim cărţi de literatură română şi universală, de istoria românilor şi nu numai, neglijând materiile din clasă, adică să învăţăm cât să luăm nota 5 sau 6 să trecem clasa. Ne-am abonat ca cititori la Biblioteca Judeţeană Constanţa, aflată la parterul Primăriei, actualul Muzeu de Istorie şi Arheologie.
Profesorii noştri nu ştiau ce s-a întâmplat cu noi de luam note aşa de mici. Noi ştiam: citeam lunar cca 4-5.000 de pagini! Generaţiile de azi nu mai citesc. Eu datorez cititului, literaturii formarea mea ca om de ştiinţă, întrucât ambele sunt necesare şi complementare în dezvoltarea omului contemporan.
- Ce diferenţe găsiţi între sistemul de învăţământ de atunci şi cel actual?
- Nu se poate compara sistemul vechi de învăţământ, instituit în 1912 de Spiru Haret şi continuat apoi de Constantin Angelescu, care era de nivel european, şi care a funcţionat până la Reforma din 1948 şi cel de azi, în mare suferinţă.
Întrebarea este prea vastă, generală, şi nu poate fi expediată în câteva fraze. CNMB este un liceu de elită, fruntaş pe ţară, unde media de intrare anuală depăşeşte media de 9,30, dacă nu mă înşel. Mă voi referi doar la un singur aspect, din nenumăratele ce se pot da ca să explice starea actuală şi citez testele PISA care plasează ţara noastră pe locul 49 din cele 73 de state participante. Noi ne lăudăm cu elevii olimpici (mai puţini ca la alţii!), dar ignorăm existenţa unei mari mase, în jur de 43%, cu performanţe extrem de slabe. Aceste teste coroborate cu rezultatele reale de la bac şi evaluările naţionale ne arată situarea României printre ţările codaşe. Cauzele sunt aparent simple: programa încărcată, profesori slab pregătiţi (în universităţile particulare!), sărăcia de la sate şi, nu în ultimul rând, salarizarea de batjocură. Ne mai miră că există peste 40% analfabeţi funcţionali (nu înţeleg şi nu pot reproduce un text citit!)! Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, acad. Ioan-Aurel Pop, întrebând, la începutul anului universitar 2016, studenţii anului I de la Facultatea de Istorie ce înseamnă cuvântul Bucovina, i s-a răspuns: apă minerală! La TVR, am văzut cum un reporter l-a întrebat pe un tânăr ce înseamnă cuvântul Coposu, iar acesta a răspuns senin: un bulevard în Bucureşti! Fără comentarii!
În continuarea acţiunilor publicistice asumate, cotidianul ZIUA de Constanţa lansează proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.
Citește și:
Despre proiectul #DobrogeaAcademică
Evenimentul are loc miercuri Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu, cetăţeni de onoare ai municipiului (document)
#DobrogeaAcademică Tenorul Răzvan Săraru şi pianista Andrada Ştefan vor interpreta Imnul Naţional în onoarea academicienilor Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu
Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului
#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“
#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol
#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)
#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“ (V). „Sunt cel mai bun fiindcă sunt mircist, sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VI). „O decizie «istorică» pentru dezvoltarea noastră intelectuală“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VII). „Colegiul «Mircea cel Bătrân» are o contribuţie deloc neglijabilă la istoria culturii româneşti de ieri şi de azi“
Despre Marian-Traian Gomoiu
#DobrogeaAcademică Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, mărturisire de suflet - „Drumul meu în viață“
#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)
Despre Petre T. Frangopol
#DobrogeaAcademică Prof. dr. Dragoș Vaida - „Academicianul Petre T. Frangopol, un senior al culturii românești“ (document)
#DobrogeaAcademică Acad. Nicolae-Victor Zamfir - „Profesorul Petre T. Frangopol a promovat Institutul de Fizică Atomică drept un reper pentru comunitatea academică din România“ (document)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
_thumb2.jpg)
