#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

Volumul „Dobrogea românească”, alcătuit de Elsa și G.Dimitriu Serea, a antologat o serie de texte aparținând unor prestigioși oameni de cultură ai vremii, precum și extrase din presa primelor decenii ai secolului trecut, privitoare la provincia transdunăreană, cu istoria sa tulburată, cu oamenii săi de toate limbile și credințele.
Articolul citat mai jos – apărut în ziarul „Dobrogea Jună” din 2 aprilie 1940 – elogiază, prin vocea preotului Vicov Gavrilov, libertatea religioasă și de conștiință a lipovenilor dobrogeni, apreciind atitudinea protectoare a statului român față de minorități și „firea îngăduitoare şi deschisă a Românului”.

„D. Terente Lisov a scris, în articolul ce a fost publicat în «Dobrogea Jună» acum câteva zile, că noi Lipovenii ne bucurăm În România, în afară de alte lucruri, de un bun pe care nicăeri în altă parte nu l-am putut avea. Acel mare bun este libertatea. Părerea mea este că această libertate nu se vede în nici o parte mai bine decât în privinţa religiei şi a bisericilor noastre.
Deşi ne deosebim puţin de biserica de stat a ţării româneşti, Statul român nu s' a gândit nici odată să ne facă vreo supărare, bisericile şi preoţii lipoveni bucurându-se de acelaş respect din partea tuturor, ca şi bisericile şi preoţii ortodoxi. Nici nu se putea să fie altfel, fiindcă ne-am convins, dintr'o lungă viețuire la un loc, de firea îngăduitoare şi deschisă a Românului. Cum se putea oare ca noi, creştini, să nu ne bucurăm de libertate, când chiar credincioșii celorlalte religii, necreștine, se bucură nu numai de libertate, dar chiar şi de protecţia statului român?
Noi Lipovenii nu avem această libertate numai de formă, numai pe hârtie. Noi avem libertatea religioasă de fapt şi ca o dovadă despre aceasta sunt bisericile mari şi frumoase care s'au înălţat în mai multe sate locuite de Lipoveni. Aceste biserici mărețe au fost clădite cu contribuția locuitorilor Lipoveni; dar trebue să recunoaştem că şi Statul, fie prin prefectura jud. Tulcea, fie altfel, a înţeles să ne ajute cu bani, cu teren, sau cu material de construcţie.
Libertatea dată de Statul român Lipovenilor a fost atât de mare, în ce priveşte religia, încât noi avem chiar şi mănăstiri. Mai mult decât atât, avem episcopi şi un mitropolit. În privinţa aceasta, ne amintim cu toţii că acum câţiva ani, când între Lipoveni erau certuri pentru alegerea mitropolitului, guvernul român a avut o atitudine care pe noi ne-a mulţumit pe deplin. Ţin să recunosc şi pe această cale că înţelegerea şi pacea la care am ajuns la această alegere se datoresc în foarte mare măsură reprezentantului guvernului român, inspectorul general administrativ Nic. Rădulescu Dobrogea, astăzi secretar general al Ţinutului Marea de la Constanţa. Cu tactul său deosebit, ţinând cumpăna dreaptă între tabere, acest înalt demnitar a ştiut să facă astfel încât pacea să se coboare în sufletele răvăşite ale tuturor Lipovenilor.

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF 

Spaţiul nu-mi îngăduie şi eu nu sunt scriitor pentruca  să aştern cu meşteşug toată situaţia bisericii lipovenesti din România. Cred însă că nici nu este nevoie de aceasta pentru ca să dovedesc că biserica noastră se bucură de aceiași situație ca și celelalte biserici.
Ca preot nu pot încheia aceste rânduri decât sfătuind pe credincioşii bisericii lipovene să răspundă la bunătatea pe care le-a arătat-o şi le-o arată întotdeauna statul român, cu ascultare şi cu dragoste. Eu ştiu că ei sunt şi astăzi recunoscători faţă de statul român şi cunosc sentimentele lor faţă de ţara românească.
Îi sfătuesc ca şi mai departe să rămână aceeaşi fii buni ai ţării, orice s' ar întâmpla, orice li s' ar spune, orice li s' ar şopti.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea românească”
#„Dobrogea românească”
#Autori Elsa și G.Dimitriu Serea
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: captura Youtube/arhiva TVR
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța