Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea - aci, e în patria lui“
3001
Marime text
„Din cauza aşezării sale geografice, Dobrogea a fost, din cea mai adîncă vechime, popasul tuturor neodihniţilor năvălitori, pe cari greul vieţei îi mîna mereu spre împărăţia Romei.
Dar acest flux şi reflux de noroade ce apar şi dispar, se astîmpără cu vremea, fără însă să poată întuneca o singură clipă viaţa latină, în veci neperitoare pe aceste ţărrnuri.
Căzînd Constantinopoli în mînele Turcilor, Sultanul Mohamed II închide Marea Neagră pentru trei veacuri comerţului din apusul Europei; de atunci, o noapte adîncă învălue întreaga istorie şi viaţă a acestei provincii.
Dar Romînul care descălecase aci odată cu întregul lui neam din lunca dunăreană, înfruntă cu bărbăţie nemiloasa soartă, îşi păstrează tăria făpturei lui şi sporeşte mereu pe aceste ţermuri, unde avea de îndeplinit o mare misiune istorică.
Tratatele de la Cuciuc-Cainardge din 1774 şi de la Adrianopoli din 1829, dintre Rusia şi Turcia, deschid din nou Bosforul comerţului lumei şi dau Dobrogei şi gurilor Dunărei importanţa lor economică şi comercială de azi.
Dacă din punctul de vedere istoric şi geografic drepturile noastre asupra Dobrogei sînt suverane, să cercetăm cum stăm şi din punctul de vedere etnografic.
După statisticile oficiale, populaţiunea totală a acestei provincii era în 1880, adică un an şi jumătate de la ocuparea ei de către romîni, de 157.114 locuitori, dintre cari:
Romîni 51.915
Bulgari 29.643
Musulmani (Turci şi Tătari) 45.902
RuşI şi Lipoveni 17.708
Greci 4.271
Germani 2.763
Evrei 35
Armeni 935
Diverse naţionalităţi 2.842
Din aceste constatări resultă că toţi străinii laolaltă covîrşiau, acum 24 de ani, pe romîni, iar aceştia erau mai numeroşi de cât fie-care grupă etnică în parte.
Populaţiunea actuală, după cele din urmă statistici, este de 262.897 locuitori, dintre cari:
Romîni 138.537
Musulmani (Turci şi Tătari) 34.351
Bulgari 34.524
Ruşi şi Lipoveni 24.069
Greci 9.104
Germani 8.311
Evrei 4.447
Armeni 2.848
Diverse neamuri 6.706
Din populaţiunea totală de 262.897 locuitori, scăzîndu-se 20.776 cari sînt supuşi străini, ramîn 242.121 cetăţeni ai statului romîn, dintre cari 138.537 romîni de origină, şi 103.584 cetăţeni romîni de origină străină.
„Dobrogea e prispa Romîniei în spre largul lumei”
Elocuenţa cifrelor este neîndurată: în timp de 24 de ani de cînd stăpînim Dobrogea, am perdut 11.378 musulmani şi am cîştigat:
Romîni 86.622
Bulgari 4.881
Ruşi şi Lipoveni 6.353
Greci 4.833
Germani 5.548
Evrei 3.312
Armeni 1.913
Diverse naţionalităţi 3.864
Sau în total, 30.704 streini prin naşteri şi imigrare şi 86.622 romîni; prin urmare, în 24 de ani, un spor de 105.783 locuitori. Netăgăduit că elementul romînesc a sporit aşa repede şi într'o proporţie aşa de covîrşitoare faţă de cele-I-alte elemente, numai graţie puterei de expansiune a neamului nostru şi rezervelor sale etnice.
Dobrogea, în situaţia ei actuală, întrerupe şi geograficeşte şi etnograficeşte continuitatea teritorială şi etnică a slavilor de la Nord cu cei de la Sud, şi asigură întregului neam romînesc accesul la gurile Dunărei şi la Mare.
Pentru desvoltarea noastră naţională politică şi economică, Dobrogea e prispa Romîniei în spre largul lumei.
Vrăjmaşii noştri pot să discute mult şi bine geneza neamului romînesc pe aceste ţărmuri; Romînul s'a înfipt adînc în Dobrogea.
Aci, e în patria lui.
Să se ştie aceasta.”
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursă foto: Ilustraţie din „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa
Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Soluţiunea ce se impune e aceasta - Întărirea elementului românesc şi îndrumarea Dobrogei pe calea propăşirei“
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
