Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:30 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Momente din viaţa unui sat românesc dobrogean, într-o revistă de acum 115 ani

ro

15 Jul, 2021 00:00 2398 Marime text
 
La 15 iulie 1906, la Dobromir, revista „Răvașul nostru”
 
În peisajul publicistic al Dobrogei de la începutul secolului trecut, apărea, pe 15 iulie 1906, revista „Răvașul nostru”, subintitulată Revistă poporană.
Redactată în localitatea constănțeană Dobromir, de către învăţătorul satului, ferventul publicist Petre Ştefănescu, publicația îi mai avea ca membri fondatori pe Ioan Adam, dr. N. Mărgărit şi pr. I. Badască. Dedicată cu precădere cauzei țărănești, întru „luminarea şi înălţarea sufletească a celor cinci milioane de robi ai foamei şi ai întunericului”, revista promova creativitatea și inspirația populară și era alături de cei care, muncind din greu să smulgă roade pământului, au răgaz și de creație, dând naștere datinilor, obiceiurilor, limbii.
În cele opt numere care au fost publicate în perioada 15 iulie 1906-februarie 1907, revista a consemnat momente din viaţa unui sat românesc dobrogean, care ar putea fi imortalizate într-o viitoare monografie a locului, a Dobromirului şi a oamenilor săi.
Iată reprodus mai jos (preluat din volumul  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ ) „Întâiul cuvânt”, cu care se deschidea primul număr al „Răvașului...”:
 
 „Ademeniţi şi învioraţi de cuvinte vibrătoare de adevărată simţire românească, ne-am strâns la olaltă o mână de oameni, ca să luptăm pentru cei de un neam cu noi şi să propovăduim printre ei, cuvântul de deşteptare şi întărire naţională; ne-am strâns acei cari ştim că în vălmăşagul şi în larma-asurzitoare a vieţei, în lupta aceasta de toată ziua, pe care toţi o purtăm, trebue să ne ostenim a privi şi de-asupra intereselor imediate şi mici ale fiecărora; ne-am strâns acei cari ştim că, pe lângă datoriile noastre proprii, avem o datorie mai mare, mai înaltă şi mai sfântă de îndeplinit: datoria către neam şi ţară.
Cu glas rugător chemăm pe toţi acei cari cunosc nevoile şi păsurile poporului nostru obijduit, pe toţi cari l-au auzit văitându-se şi l-au înţeles, pe toţi cari l-au văzut svârcolindu-se ca un şarpe şi s'au cutremurat, să se alăture de noi, să se înfrăţească cu noi, să pună mâinile la roată pentru a îndrepta carul pe drumul ce duce la adevărata izbândă, care stă înaintea ochilor minţii noastre: luminarea şi înălţarea sufletească a celor cinci milioane de robi ai foamei şi ai întunericului.
Ştiut ne este mai dinainte că, în drumul noastru, ne va fi dat să întâlnim multă nepăsare şi rea voinţă şi să auzim şi mai multe critici, unele mai duşmănoase de cât altele. Peste ele vom trece noi, cari întrezărim în ceaţa viitorului zorile unei sorţi mai drepte şi mai bune, fără să perdem din avântul, din zelul şi nădejdea noastră.
Ne vom sili noi cei adunaţi la un loc aci şi cei care vor înţelege gândul nostru înalt şi simţirea noastră călduroasă, să spunem cuvinte eşite din inimi şi să arătăm în lumină cât mai vie şi subt acea formă care intră în cadrul discuţiunilor obiective, starea în care zace populaţia nevoiaşe a satelor noastre. Acestei populaţii vom căuta să-i dăm hrană bună: nu-i vom da nici spumă care o amăgeşte şi nu ţine de saţ, şi nici nisip greu de mistuit.
Zgomot nu vom face: pacinici şi pe'ndelete, dar cu convingere şi căldură, ne vom croi drumul noastru, făcându-l pentru cei ce vor veni în urma noastră, din îngust şi spinos cum îl găsim noi, bătătorit şi larg.
Cititorului nu-i vom cere de cât osteneală, fără de care cu greu vom înainta. Şi, iarăşi, chemăm cu drag pe toţi cei cari ne înţeleg pe noi şi înţeleg şi iubesc poporul acesta de mucenici, să vie să-l ridice din obida şi întunericul în care zace de două mii de ani, la viaţa omenească la care are dreptul şi el supt soare; să vie să-l servească cu adevărat, sincer şi înălţător sentiment de jertfă.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Sursă foto: Arhiepiscopia Tomisului (ruinele bisericii-cetate din Dobromir)

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

#citeşteDobrogea Valea Kara-Su în hărţi medievale (galerie foto)
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari