#DobrogeaDigitală „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

Seria de volume intitulate „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” i-au prilejuit regretatului profesor Petre T. Frangopol o remarcabilă analiză a stării în care se află educația și cercetarea în țara noastră, din perspectiva specialistului care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a promova conștientizarea ideii că educarea tinerei generaţii constituie fundamentul, prezentul şi viitorul unei naţii.



Cu orice prilej, în tot ce a scris și a comunicat, academicianul constănțean a reiterat acest aspect, subliniind necesitatea ca învățământul să devină un obiectiv major al politicii de stat, care, astfel, s-ar dovedi preocupat, pe termen mediu şi lung, de soarta poporului său.

Într-un capitol al volumului III (ce reunește articole publicate în presă, în perioada 2006-2007) autorul analizează perspectivele destul de sumbre ale lipsei de  performanță în educație și tarele sistemului din România.
 
„Şcoala este o componentă esenţială a civilizaţiei. Şcoala românească pre-universitară şi universitară a avut o tradiţie sănătoasă prin reformele promovate de Spiru Haret şi Constantin Angelescu, ce au supravieţuit până în 1948.

Experimentele privind programa (curricula) şcolară făcute în România de astăzi, nu par să fi avut succes. Educaţia universitară la nivelul secolului 21 este inseparabil legată de cercetarea ştiinţifică, iar nivelul acesteia nu mai surprinde pe nimeni, de vreme ce nicio universitate românească nu face parte din primele 500 universităţi ale lumii din lista Shanghai care are criterii binecunoscute: număr de laureaţi ai Premiului Nobel, număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste precum Science (SUA) şi Nature (Anglia), număr de articole publicate în reviste cotate de Thomson ISI, numărul de citări etc.

Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii. Programele şcolare promovează constant micşorarea efortului de învăţare, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă se doreşte într-adevăr pregătirea tineretului României pentru o societate bazată pe cunoaştere.

După absolvirea bacalaureatului, elita şcolară ia calea studiilor către universităţile americane sau din UE, de unde nu sunt încurajaţi să se întoarcă. Un rol important îl are aici şi opinia publică. La noi se discută în fiecare toamnă de w.c-urile şcolare, văruitul şcolilor, despre schimbările regulilor de admitere în liceu şi a modului de susţinere a bacalaureatului. Nimic din freamătul ultimilor ani privind reformele dure ce au loc în educaţia şi cercetarea din ţările UE, SUA, Japonia.

Educaţia universitară în spiritul valorii şi performanţei începe de la cursurile şi laboratoarele din perioada studiilor universitare. Din păcate, membrii catedrelor universităţilor româneşti sunt evaluaţi după cursurile predate, şi nu după valoarea lor ca cercetători. Se perpetuează astfel un sistem în care cursul universitar diferă de o oră de liceu doar prin dificultatea materiilor predate. Obiectele de studiu generale din primii ani ai facultăţii îşi au rolul lor în pregătirea teoretică a viitorului absolvent. Însă lipsa din cursul universitar adresat studenţilor din anii terminali a prezentării ultimelor descoperiri ştiinţifice din laboratorul profesorului de la catedră, dăunează grav actului educaţional. Absenţa unei activităţi de cercetare dinamice în laboratorul profesorului, a publicaţiilor sale din revistele de vârf, văduveşte studentul de oportunitatea de a învăţa prin exemplul personal, cum se face cercetare de performanţă, iar mai târziu ca membru al societăţii, să aprecieze, importanţa cercetării de valoare.

Este un lucru bine ştiut că în România ocuparea unui post didactic sau în cercetare şi promovarea pe scara ierarhică, se fac de cele mai multe ori nu după criterii de performanţă, ci conform relaţiilor şi vârstei. Această situaţie nu este greu de înţeles, de vreme ce evaluatorii au fost promovaţi în baza aceloraşi criterii. Nu poate exista o cercetare de vârf în România fără ca şcoala să fie restructurată din temelii. Şcoala este singurul loc al deprinderilor intelectuale şi sociale, al excelenţei profesionale a viitorilor cetăţeni ai României. Cum pot deveni tinerii de azi buni profesionişti ai ţării lor, dacă nu vor să înveţe matematica, fizica chimia, dar doresc să promoveze bac-ul, ca să nu mai vorbim în ce măsură au sentimentul patriei, pentru că este o acţiune deliberată ca să nu se mai vorbească de patrie şi de istoria neamului.”
 

#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” 
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.III
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.